Banca Franţei a făcut miercuri o paralelă între locul ocupat în prezent de către datoria ”privată” acordată unor întreprinderi de către creditori nebancari şi datoria ”subprime” de cu puţin înainte de 2008, care a declanşat cea mai recentă criză financiară internațională.
„Vedem reapărând ingrediente care ne fac să ne gândim, la crize trecute”, a avertizat viceguvernatoarea Băncii Franţei Agnès Bénassy-Quéré, la prezentarea unui raport cu privire la stabilitatea financiară, citată de AFP, agenție preluată de News.ro.
Sumele aflate în joc „sunt destul de comparabile, de ordinul a 1.500 de miliarde de dolari, cu ale subprimelor din 2008, au aceeaşi mărime în privinţa creditului privat” în prezent, a explicat ea.
Există, însă, o diferenţă.
Economia s-a dezvoltat mult în 20 de ani, iar mărimea relativă a creditului privat este mai mică decât cea a creditelor ipotecare „subprime” acordate atunci fără reţineri gospodăriilor modeste, puţin solvabile.
Valoarea creditului privat, „destul de opacă”
Creditul privat este „destul de opac ca valoare”, dezvăluie Agnès Bénassy-Quéré, şi este greu să se ştie cu exactitate „cine ce deţine”.
Acest lucru se datorează fenomenului securizării, acuzat de toate relele în 2008. Acesta constă în regruparea creditelor cu scopul de a fi transformate în active menite să fie vândute în „tranşe” pe pieţe financiare.
Produsele structurate transferă riscul de faliment de la creditorul iniţial la alţii, ceea ce face dificilă măsurarea acestuia în bilanţurile actorilor financiari de-a lungul a diverse structurări şi revânzări. „Cum aceasta nu este o piaţă organizată, putem avea acelaşi fenomen de neîncredere ca în 2008”, avertizează economista.
Însă instituţiile expuse „nu sunt foarte îndatorate”, a precizat ea, spre deosebire de debitorii americani imobiliari de credite ipotecare de la mijlocul anilor 2000.
Expunerea actorilor francezi este a priori limitată, la aproximativ 1% în cazul asigurătorilor şi mai mică în cazul bancherilor, potrivit Autorităţii de Control Prudenţial şi Rezoluţie (ACPR), de pe lângă Banca Franţei.
Fonduri „alternative”
Piaţa creditului privat traversează începând din 2025 o perioadă de neîncredere, mai ales în Statele Unite.
Investitorii sunt îngrijoraţi, în special, de o eventuală creştere a ratelor de faliment în rândul întreprinderilor din domeniul software-ului.”Expunerea tot mai mare a creditului privat la sectorul inteligenţei artificiale (AI) face de altfel această clasă de active vulnerabilă la o revizuire în scădere a anticipărilor privind venture în acest sector”, se arată în raportul Băncii Franţei.
Banca Franţei atrage de asemenea atenţia asupra pieţelor de acţiuni (burse) din Statele Unite, dominate larg de câteva valori tehnologice.
Ei „rămân vulnerabili la o răsturnare bruscă”, avertizează Bénassy-Quéré.
Banca centrală franceză notează, în final, locul tot mai important pe care-l ocupă aceste fonduri – denumite „alternative” sau „hedge fund” (fonduri speculative) – în deţinerea datoriei suverane franceze.
(Citește și: România plătește dobânzi la datoria publică echivalente cu un deficit bugetar: Au crescut de 3,5 ori în 5 ani și depășesc bugetul Armatei)
****
Urmărește-ne pe Google News
