USR nu va vota un guvern din care face parte PSD, dar este disponibil pentru a forma un guvern minoritar cu PNL şi UDMR, este poziția prezentată președintelui Nicușor Dan de către delegația condusă de Dominic Fritz, la consultările de marți.
„I-am spus preşedintelui că USR nu va putea să susţină un guvern din care face parte PSD. Asta este o poziţie care nu este nouă. Cu mare consecvenţă am susţinut această poziţie de când PSD a făcut un pact AUR şi unde a dus acest pact am văzut aseară”, a anunţat Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni.
„În schimb, bineînţeles şi pe baza performanţelor miniştrilor USR, stăm la dispoziţie pentru a face parte dintr-un guvern minoritar împreună cu PNL şi UDMR şi bineînţeles că suntem gata să discutăm în ce condiţii un astfel de guvern minoritar ar putea fi susţinut şi de PSD”, a adăugat Dominic Fritz, după ieșirea de la Cotroceni.
Fritz a mai spus că „Parlamentul actual este sau greu mai poate fi descris ca un Parlament care oglindeşte toate preferinţele românilor”. „Tocmai de aceea, nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate. Dimpotrivă, credem că un astfel de pas ar putea să relegitimeze procesul democratic în România, dar evident că vedem şi noi că acest lucru este puţin probabil şi tocmai de aceea suntem gata să ne asumăm responsabilitatea într-un guvern minoritar USR”, a explicat liderul USR.
Cursă contracronometru
Eșecul Guvernului Adrian Veștea este prima încercare de formare a guvernului respinsă în Parlament, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis pe 5 mai, așa încât președintele Nicușor Dan mai poate face o desemnare.
Noua propunere va fi cea de-a treia, după ce europarlamentarul Eugen Tomac, prima alegere a șefului statului, și-a depus mandatul. Această încercare nu se ia însă în considerare, formal, conform Constituției.
Președintele poate face o nouă desemnare, iar procedura continuă până la două solicitări respinse de învestitură. După respingerea a cel puțin două propuneri și dacă trec 60 de zile de la prima solicitare, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(Citește și: LIVE / Președintele a convocat partidele pentru consultări – PSD anunță că-și asumă guvernarea, dar nu spune pe ce majoritate se bazează)
****
Urmărește-ne pe Google News
