Reforma privind impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață a fost eliminată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după negocierile purtate de Guvern cu Comisia Europeană.
Anunțul a fost făcut luni seară, după ședința de guvern, de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a precizat însă că România nu renunță la această reformă, ci o va implementa în afara condiționalităților din PNRR.
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Jalonul 237 presupune implementarea sistemului e-Proprietate și, implicit, trecerea la impozitarea pe baza valorii de piață.
Păstrarea reformei în PNRR ar fi dus la o penalizare de mai multe milioane de euro – Problema a fost lipsa datelor din teritoriu
„Pe zona de reforme discutam de anumite reforme care păreau să ducă la penalizări substanțiale, de câteva miliarde de euro, deci vă aduc aminte că sunt două componente, cea de investiții, trebuie să ai investițiile pe care să le termini și am explicat clar că am obținut acest lucru; pe partea de reforme, existau reforme care aveau, într-adevăr, anumite componente greu realizabile. Și ce am reușit să facem este să putem, într-adevăr, să obținem, de exemplu, eliminarea unei reforme care în acest moment nu putea fi realizată, cum ar fi investiția legată, referitoare, la taxarea proprietății, după cât am avut, într-adevăr, în ultima perioadă de suferit, nu era neapărat, în acest moment, o reformă care să corespundă așteptărilor societății. Am reușit să introducem o perioadă tranzitorie la codul urbanismului pentru a putea fi pus în practică, ceea ce face ca legea acum să poată să fie aprobată fără niciun fel de probleme adiționale”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, după ședința de Guvern, potrivit Digi24.ro.
Potrivit ministrului, problema nu a fost platforma informatică e-Proprietate, ci lipsa datelor necesare din teritoriu pentru implementarea sistemului.
„Platforma va fi implementată, problema a fost colectarea datelor din teritoriu și faptul că lipsa acelor date din teritoriu care nu au venit la timp, riscul era ca să obținem o penalizare importantă pe acea reformă”, a mai precizat oficialul.
Întrebat la cât s-ar fi ridicat penalizarea, ministrul a precizat că era vorba despre „mai multe milioane de euro”, fără a indica o sumă exactă.
Guvernul anunța anterior introducerea sistemului din 2027
În luna ianuarie, Guvernul transmitea că modificările taxelor locale au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață pentru persoanele fizice, estimată atunci pentru 1 ianuarie 2027.
Executivul preciza că baza de impozitare urma să fie recalibrată ca etapă intermediară, înaintea trecerii la noul sistem de taxare.
Amintim că Guvernul a adoptat luni seară, într-o ședință extraordinară de Guvern, un memorandum propus de Ministerul Fondurilor Europene prin care se finalizează ultima modificare a PNRR, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.
Componenta de grant a rămas întreagă după negocierile finale cu Comisia, la 13,6 miliarde de euro, suma fiind complet realizabilă la nivel de investiții și recepționarea lor – sunt proiecte fie deja finalizate, fie proiecte care sunt peste 90% îndeplinite.
(Citește și: Ședință de guvern: Ultima renegociere a PNRR – Granturile au fost salvate integral – România încasează marți 2,3 mld. – până în august mai trebuie absorbite 5 mld. Componenta de împrumut a scăzut cu 1,2 mld. €)
(Citește și: Guvernul vine cu explicații suplimentare la reforma impozitării proprietăților. ”Peste o treime din impozite nu erau încasate” – Impactul bugetar e de 3,7 mld. lei în 2026)
(Citește și: ”România taxelor locale – o comparație cu statele UE la modul de finanțare a dezvoltării localităților”)
(Citește și: ”O radiografie a administrației: România ”urbanului mic”. Sărăcia orașelor non-municipii reședință, care nu au nici angajați, nici firme pentru a încasa taxe. Cifrele unei situații socio-financiare dărâmătoare”)
***