Guvernul a adoptat luni seară, într-o ședință extraordinară de Guvern, un memorandum propus de Ministerul Fondurilor Europene prin care se finalizează ultima modificare a PNRR, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.
Componenta de grant a rămas întreagă după negocierile finale cu Comisia, la 13,6 miliarde de euro, suma fiind complet realizabilă la nivel de investiții și recepționarea lor – sunt proiecte fie deja finalizate, fie proiecte care sunt peste 90% îndeplinite.
”Suntem în faza în care echipele ministerelor noastre, conduse de Ministerul Proiectelor Europene, au finalizat discuțiile cu echipele tehnice ale Comisiei Europene ca România să poată finaliza absorbția fondurilor europene. A fost nevoie de discuții de peste două luni de zile, în această perioadă, pentru a clarifica cum vom realiza cele 66 de reforme și cum atingem cele 385 de țințe și de jaloane pe care România s-a angajat să le atingă. În urma acestor negocieri suntem în situația în care obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele care au fost alocate pe componenta de grant – deci e vorba de sumele nerambursabile. În urma acestor negocieri colegii noștri au reușit să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile. Asta înseamnă că până la sfârșitul lunii august mai trebuie să absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, în așa fel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate”, a spus premierul interimar, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
România va încasa marți 2,3 mld. € din PNRR – pe componenta de grant suma finală e de 6,64 mld. €, granturile rămân la 13,6 mld. €
Pe componenta de împrumut, suma care a rămas după aceste discuții, la final, este de 6,64 miliarde de euro.
”Aici avem o reducere de 1,2 miliarde euro față de sumele anterioare, de la sfârșitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte din proiecte nu pot fi finalizate și, pe de altă parte, datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiții”, a arătat Bolojan.
Potrivit premierului interimar, principalele discuții purtate în această perioadă au fost legate de păstrarea pe componenta de grant a investițiilor cu risc minim de nerealizare. S-au făcut astfel mutări de proiecte – cele într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme de progres al lucrărilor au fost mutate pe componenta de împrumut pentru a nu pierde banii din grant.
Risc de pierdere a banilor pentru neînlocuirea centralelor pe cărbune
”Un element important din negociere e legat de salvarea finanțării autostrăzilor. Un aspect important e legat de acordul Comisiei Europene ca plata pe autostrăzi să se facă procentual, cu ponderea lucrărilor realizată, deci să nu pierdem sume importante de bani. O altă direcție importantă a fost cea legată de reforme, de jaloane și de ținte, unde negocierile au fost purtate în așa fel încât acolo unde în mod obiectiv nu putem să atingem țintele – zona de cale ferată, alte zone – Comisia Europeană a acceptat ținte reduse, în așa fel încât să nu avem pierderi financiare. De asemenea, negocieri intense au fost purtate pe componenta de decarbonizare, unde din cauza problemelor pe care le avem și faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne-am angajat în 2021, există încă un risc de pierdere de fonduri dacă nu se acceptă la final o formulă care să prevadă reducerea capacității de producție a unor centrale și nu închiderea lor”, a afirmat Ilie Bolojan.
Recepția lucrărilor neracordate a fost negociată cu succes cu Comisia
Un alt element important din negocierile cu Comisia a fost partea de recepție a lucrărilor – unde se vor putea folosi procese verbale parțiale de recepție pentru lucrările finalizate dar care necesită în continuare racordare la rețele.
”Unele dintre lucrări sunt finalizate parțial – în sensul că avem investiții noi care din motive birocratice nu vor putea fi racordate la rețelele electrice, de exemplu. S-a acceptat ca în cazul acestor investiții – care sunt foarte multe la nivelul autorităților locale – sunt mii de investiții gestionate de autoritățile locale – să poată fi recepționate fiind finalizate parțial. Este un aspect important pentru că salvăm fonduri importante”, a arătat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a spus că PNRR a fost un plan complex care a însemnat un număr mare de lucrări. Suntem una din țările cu cele mai mari lucrări, atât ca număr cât și ca sume, a spus Bolojan, menționând 15.000 de șantiere în toată țara.
Dragoș Pîslaru: Mai avem 8 proiecte legislative de reformă de adoptat până la 31 august 2026
La rândul său, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a afirmat că rămân de adoptat până la 31 august 2026 opt proiecte de acte normative care să impună reformele pentru încasarea banilor din PNRR. Printre ele este și reforma salarizării în sistemul public.
”Rămâne un pachet de reforme legislative. O parte din ele sunt deja în Parlament: 4 din ele sunt deja în Parlament și alte 3 sunt în acest moment în faza finală de consultare cu Comisia și vor ajunge să fie cu texte finale. Soluția de adoptare a acestui pachet (legislativ) de 7+1 – cea de-a opta reformă este salarizarea în sectorul public – este asumarea răspunderii. Trebuie să rămânem conștienți că acolo unde lucrurile nu se pot corecta – cum e cazul decarbonizării – aceste elemente rămân în continuare lucruri pe care va trebui într-adevăr să le decontăm pentru că nu au fost făcute la timp. suntem acum într-un Plan de 20,2 miliarde de euro, implementabil, și mă bucur să văd că am făcut o echipă robustă pentru a obține aceste rezultate”, a spus Pîslaru.
(Citește și: Ministrul Pîslaru: ”Am finalizat pozitiv negocierile cu Comisia pentru ultima modificare de PNRR – Păstrăm un PNRR de 20 mld. €”)
***
Urmărește-ne pe Google News
