Diviziuni severe în UE privind Rusia: cuplul Macron-Merz l-a atacat dur pe Antonio Costa pentru deschiderea discretă a canalelor diplomatice cu Moscova

Uniunea Europeană nu a reușit până acum să stabilească cadrul în care să inițieze negocieri de pace cu Moscova. Tensiunile au izbucnit la summitul de la Bruxelles, când divergențele între liderii europeni privind modul, momentul și formatul negocierilor Rusia au ieșit la iveală. Motiv de ceartă a fost și cine ar trebui să poarte aceste discuții din partea UE, relatează Politico, citând surse participante la discuții.

Cei doi „grei” ai UE, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au atacat dur conducerea UE pentru deschiderea unor canale diplomatice de comunicare cu Kremlinul, punându-i pe un curs de coliziune cu mare parte a restului blocului comunitar.

Reuniunea liderilor, care a avut loc pe 18 și 19 iunie la Bruxelles, a degenerat joi seară, președintele francez și cancelarul german criticând aspru eforturile președintelui Consiliului European, António Costa, care a acționat în numele tuturor celor 27 de guverne, de a contacta Kremlinul pe canale diplomatice discrete, potrivit a cinci diplomați și oficiali ai UE citați de Politico, care adaugă că discuțiile s-au purtat cu ușile închise, departe de ochii și urechile presei.

Disputa verbală a expus tensiunile intense din inima UE-27 cu privire la modul de a relaționa cu Rusia, mai ales care este vocea îndrituită care să vorbească în numele Europei.

Conform surselor citate de Politico, și care au dorit să rămână anonime, unii dintre liderii prezenți și-au manifestat o furie fără precedent față de Antonio Costa, susținând pozițiile lui Macron și Merz.

 „Uniunea Europeană nu își poate asuma rolul de mediator în aceste negocieri”, a declarat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, pentru Politico. „Părerile conform cărora sunt necesare canale alternative sau căi diplomatice discrete sunt greșite… Istoria oferă un avertisment clar cu privire la încercările de a urma căi subterane de negociere cu dictatorii.”

Chestiunea a devenit presantă după ce Donald Trump a semnat un memorandum de înțelegere cu Iran pentru inițierea negocierilor pentru încheierea unei păci permanente și și-a reluat preocupările privind războiul din Ucraina.

Șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, a contactat de două ori în ultimele săptămâni oficiali de la Moscova, au declarat cinci participanți la discuții. Având în vedere că încercările conduse de SUA de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei par blocate, UE ar vrea să implice, însă capitalele europene nu s-au pus de acord la cât de mult să acorde prioritate diplomației, în detrimentul întrajutorării Ucrainei pentru a triumfa pe câmpul de luptă.

Delimitarea celor două tabere din UE

Discuția de joi seară despre Rusia și Ucraina ― care a avut loc fără asistenți sau chiar telefoane mobile din cauza sensibilității subiectului și care a durat cu două ore mai mult decât era programat ― a conturat cele tabere principale existente în UE și care văd diferit continuarea demersurilor privind încheierea războiului din Ucraina.

Prima este condusă de Macron și Merz care insistă că nu a sosit momentul potrivit pentru a începe discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, iar când se va ivi ocazia, negocierile în numele Europei vor fi duse în formatul „E3” – Franța, Germania și Marea Britanie.

„Cred că președintele [francez] a lămurit situația și a pus lucrurile în ordine”, a declarat un oficial al guvernului francez, semnalând că Macron i-a prezentat și lui Costa varianta proprie.

Alți lideri ― „în mare număr”, potrivit unui oficial dintr-o țară UE ― au adoptat poziția opusă, spunând că este rolul instituțional al UE și au susținut demersurile inițiate de Costa.

„Prima întrebare este dacă Putin vrea să negocieze. Până atunci… nimeni altul decât Costa poate reprezenta Uniunea Europeană”, a declarat premierul belgian Bart De Wever pentru Politico la ieșirea de la discuții. „Dacă el [Putin] demonstrează disponibilitatea de a negocia, de abia atunci cred că va trebui să decidem referitor la cum ar trebui să procedăm.”

E3, E5 sau UE?

Summitul de joi seară a scos la iveală mai multe puncte slabe: pe lângă disputa Costa vs. E3 se adaugă iritarea Italiei și Poloniei (care formează un „E5” informal prin lărgirea formatului E3), care și-au manifestat frustrarea față excluderea lor de la discuțiile inițiale cu Volodimir Zelenski de dinainte de summit.

Alți oficiali ai UE s-au întrebat de ce Consiliul European ar trebui să își asume rolul în numele Uniunii, mai degrabă decât Comisia Europeană sau Serviciul de Acțiune Externă, aripa de politică externă a UE.

Mesajul lui Merz către ceilalți lideri din UE a fost că, deși Costa a reprezentat UE, el nu ar trebui să acționeze ca mediator, potrivit unui diplomat al unei țări europene importante, informat despre discuție. Deși Merz a vrut să evite un conflict deschis cu Costa în marja summitului, i-a spus clar „în alte moduri” că este total greșit, potrivit diplomatului.

Costa a fost „extrem de neprofesionist”, a spus diplomatul, deoarece a ascuns amploarea contactelor diplomatice cu Rusia, lucru care a devenit clar abia miercuri în relatările din presă.

Unele țări au fost „furioase” din cauza discuțiilor cu Rusia, potrivit altui diplomat european. Mai mulți lideri au aflat despre inițiativele diplomatice ale lui Costa abia după ce au apărut în presă și s-au supărat din cauza lor, au declarat alți trei diplomați.

„Acțiune”

Pentru ca discuțiile cu Moscova să funcționeze, „avem nevoie de un sistem de mandatare și de informare”, a declarat un alt diplomat UE.

Portuguesul Lourtie, care are o reputație la Bruxelles de negociator, s-a adresat miercuri ambasadorilor celor 27 de guverne ale UE, când vestea despre apeluri, relatată inițial de Bloomberg, a devenit publică. Deși s-a plâns că acestea au fost divulgate presei, el le-a justificat spunând că au urmat unei solicitări directe a lui Volodimir Zelenski ca Europa să se implice în negocierile de pace, potrivit unui alt diplomat UE care are cunoștință despre întâlnire.

„Avem nevoie de un format capabil să acționeze”, a declarat un înalt oficial german, adăugând că un astfel de format își va dobândi „legitimitatea” din „implicarea celorlalți parteneri europeni cât mai intens și cu cât mai multă încredere posibil”, precum și din coordonarea strânsă cu Kievul și Washingtonul.

Polonia și Italia au insistat, de asemenea, pentru a avea un rol în discuții. Merz îi va găzdui miercuri la Berlin pe Macron și pe prim-miniștrii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, discuții despre care diplomații spun că foarte probabil vor include și chestiunea dialogului cu Rusia.

Rusia refuză medierea europeană

 „Obiectivul real al liderilor europeni nu este să negocieze cu Rusia, ci să susțină regimul Zelenski și să îl folosească ca bază de lansare pentru a continua atacurile împotriva Rusiei”, a scris Lavrov în articolul său intitulat „Ucraina, Europa şi securitatea globală”, citat de TASS.

„Având în vedere acest obiectiv , liderii europeni se grăbesc să obţină cât mai rapid o încetare a focului, dintr-un singur motiv: pentru a preveni înfrângerea Forţelor Armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă. Planul lor este de a «îngheţa» conflictul fără a căuta să rezolve cauzele sale profunde şi apoi de a desfăşura rapid contingente militare ale coaliţiei anglo-franceze, a «celor care vor», pe teritoriul ucrainean”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

„Ce i-a determinat pe liderii europeni să îşi schimbe brusc discursul şi să înceapă să vorbească despre negocieri şi ce urmăresc prin aceste declaraţii? De exemplu, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a afirmat că scopul oricărui dialog cu Rusia este impunerea condiţiilor Europei”, a subliniat Lavrov.

„Aceste condiţii includ: plata unor «despăgubiri» către Ucraina; retragerea trupelor din Transnistria şi din Caucazul de Sud; abrogarea legii privind «agenţii străini» şi acceptarea unor limitări stricte privind dimensiunea Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse”, a continuat el.

„Scopul UE este de a trage Rusia la răspundere”

„În viziunea UE, «nu poate exista o pace justă şi durabilă fără tragerea la răspundere a Rusiei». În timpul şedinţei Consiliului de Securitate al ONU din 19 mai 2026, un reprezentant al Uniunii Europene a afirmat fără echivoc că «sprijinul militar acordat Ucrainei nu contrazice căutarea păcii, ci reprezintă o condiţie fundamentală pentru orice negociere credibilă şi desfăşurată cu bună-credinţă»”, a declarat Lavrov.

Ministrul rus de Externe a susţinut, de asemenea, că Europa intenţionează să negocieze cu Rusia în paralel cu ceea ce el a numit „o agresiune juridică desfăşurată prin intermediul Consiliului Europei”.

„Planul Europei este să discute cu Rusia şi, în acelaşi timp, să continue o campanie de război juridic coordonată prin Consiliul Europei. În cadrul acestei organizaţii cândva respectate, este construită o întreagă infrastructură cu scopul explicit de a «trage Rusia la răspundere»: un Registru al Daunelor, o Comisie pentru Cereri de Despăgubire şi un Tribunal Special”, a afirmat el.

„Uniunea Europeană a dat, de asemenea, undă verde reţinerii navelor comerciale rusești în apele internaționale. Mai multe incidente au avut deja loc în Marea Baltică şi în Oceanul Atlantic. În acelaşi timp, Occidentul evită în mod deliberat să condamne actele de sabotaj terorist comise de Forţele Armate ale Ucrainei în Marea Neagră şi în Marea Mediterană”, a adăugat Lavrov.

Cititi si: Consiliul European, joi și vineri – Agenda: competitivitatea, bugetul 2028-2034, apărarea, repornirea negocierilor de pace cu Rusia. Ce vrea România

***