Preţurile petrolului şi-au accelerat scăderea joi, la sfârşitul sesiunii de tranzacţionare din Asia, pierzând peste 3%, după semnarea proiectului de acord dintre Statele Unite şi Iran, care prevede, printre altele, redeschiderea strâmtorii Ormuz.
În jurul orei 9:25 (ora României), preţul țițeiului WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, ajungând la 74,18 dolari, iar cel al petrolului Brent din Marea Nordului, referinţă pe piaţa mondială, a înregistrat o scădere de 3,02%, ajungând la 77,15 dolari.
Şi unii dintre principalii indici bursieri asiatici au atins niveluri record, în timp ce preţurile petrolului au continuat să scadă, Indicele Nikkei din Japonia a atins un maxim istoric intraday pentru a patra sesiune consecutivă, depăşind pragul de 71.000, în timp ce indicele de referinţă KOSPI din Coreea de Sud a atins un nivel record de 9.000,68. Ambii indici au beneficiat de creşteri solide ale acţiunilor din sectorul semiconductorilor şi al celor legate de inteligenţa artificială.
Proiectul de acord, semnat de președinții SUA și Iran, prelungește armistițiul existent cu 60 de zile, în timp ce negociatorii încearcă să ajungă la un acord de pace permanent. Proiectul de acord implică redeschiderea Ormuzului, ridicarea sancțiunilor americane împotriva Iranului, deblocarea activelor iraniene și angajamentele Teheranului de a nu dezvolta o bombă nucleară.
Trump a precizat clar la summitul G7 că SUA este pregătită să reia acțiunile militare, dacă va fi nevoie, spunând: „Îi vom bombarda ca dracu dacă încalcă acordul”.
Pe perioada conflictului armat, analiștii au avertizat asupra creșterii prețurilor petrolului, vorbindu-se despre 200 de dolari pe baril, pe măsură ce se acumula criză după criză. În schimb, prețurile petrolului au scăzut cu peste 35% în ultima lună și rămân sub presiune.
Analiștii sunt împărțiți în privința acestor mișcări de prețuri, unii susținând că piețele sunt pur și simplu mai rezistente la perturbări majore decât au presupus mulți, făcând paralele cu creșterea bruscă și apoi scăderea prețurilor în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Alții se întreabă dacă piețele au greșit în această privință, în special având în vedere aparenta certitudine că acordul actual va duce la o redeschidere permanentă a Strâmtorii.
Conform estimărilor Kpler, peste 90 de milioane de barili de țiței non-iranian și încă 70 de milioane de barili de petrol iranian așteaptă în prezent să părăsească regiunea Golfului.
Piețele vor urmări cu atenție săptămâna viitoare pentru a vedea exact cât petrol începe să fie livrat prin Ormuz, în special petrolul iranian, care nu va mai fi sancționat datorită celui mai recent acord de încetare a focului.
Poate cea mai pesimistă voce de pe piețe în acest moment este AIE, care a declarat miercuri că piețele s-ar putea confrunta cu un excedent semnificativ de țiței în 2027, deoarece creșterea producției depășește cererea.
Așa cum a devenit norma în ultimii ani, ultima prognoză a AIE contrastează puternic cu perspectivele mai optimiste ale OPEC, grupul așteptând o creștere mai puternică a consumului în 2027.
Riscul geopolitic s-ar putea să fi scăzut dramatic în ultimele săptămâni, dar rămâne un factor major, mai ales având în vedere că Israelul s-a distanțat de prevederile acordului privind ostilitățile din Liban și Hezbollah.
Cititi si: Video / Donald Trump a semnat acordul cu Iranul la Versailles – Clauzele privind Ormuzul au intrat în vigoare, petrolul Brent scade sub 80 $/baril
***
Urmărește-ne pe Google News
