Expansiunea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene riscă să afecteze economia României în lipsa unor reguli care să asigure o concurență echitabilă, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București.
Analiza estimează că, în scenariul menținerii tendinței actuale, economia românească ar putea pierde în 2026 circa 1,78 miliarde de lei din contribuția sectorului la PIB și aproximativ 4.630 de locuri de muncă, în timp ce vânzările comercianților non-UE către România au atins cel puțin 4,4 miliarde de lei în 2025.
Studiul estimează că, strict pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. Această valoare reprezintă un prag minim, întrucât nu surprinde integral toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. Pentru 2026, datele culese de ARMO arată o creștere cu 20% a valorii comenzilor efectuate de români către comercianți din afara UE.
„Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, director ARMO.
Analiza arată că modelul local de comerț electronic are o capacitate semnificativ mai mare de a susține economia românească. Numai în 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care se traduc în taxe și contribuții locale. Pentru anul 2026, studiul estimează că, în scenariul de status quo, în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, economia României poate pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din impactul total al sectorului asupra PIB, iar aproximativ 4.630 de locuri de muncă pot fi pierdute.
„Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă”, a adăugat Cristian Pelivan.
În acest context, ARMO atrage atenția că deciziile legislative din perioada următoare trebuie analizate prin prisma impactului economic real al platformelor non-UE asupra României. Un exemplu relevant este proiectul de lege L361/2026, prin care se urmărește abrogarea taxei logistice de 25 de lei/colet aplicate coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro.
ARMO consideră că eliminarea acestei taxe, de pe urma căreia s-au încasat la buget aproximativ 32 de milioane de euro de la companiile non-UE în primele 3 luni ale anului, ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare.
Autorităților le rămâne în continuare sarcina de a identifica modalitățile prin care legislația privind protecția consumatorului, precum și normele și standardele europene de siguranță a produselor, să fie impuse în mod egal.
(Citește și: ”Câți bani a adus la buget noua taxă pe coletele extra-UE. În ianuarie taxa s-a aplicat la 1,95 milioane de colete – Peste 90% vin din China”)
***
Urmărește-ne pe Google News
