Raport Erste Group despre economia României: „Dietă fiscală, mahmureală post-creștere”

Economia României traversează o perioadă de stagflație și va înregistra o contracție economică de aproximativ 0,3% în 2026, după un avans modest de 0,7% anul trecut, în timp ce inflația va rămâne ridicată pe termen scurt, potrivit raportului „Romania: Macro Outlook” publicat luni de Erste Group Research.

„Economia românească iese dintr-o recesiune ușoară. Perspectivele pentru a doua jumătate a anului 2026 indică o perioadă dificilă urmată de o recuperare graduală în 2027”, arată autorii raportului.

Analiștii Erste estimează că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an au afectat veniturile disponibile ale populației și consumul, principalul motor tradițional al creșterii economice. „Vedem o contracție ușoară în 2026 (în jur de -0,3%), determinată în principal de cererea de consum deprimată, deoarece consolidarea fiscală întârziată a erodat venitul disponibil”, se arată în document.

Raportul subliniază că alternativa la ajustarea fiscală ar fi fost „o corecție mult mai dureroasă impusă de piețe”.

Potrivit estimărilor, revenirea economiei este așteptată în 2027, când produsul intern brut ar urma să crească cu 2,5%.

Investițiile europene, principalul sprijin pentru economie

În condițiile slăbirii consumului privat, investițiile finanțate din fonduri europene devin esențiale pentru evitarea unei recesiuni mai profunde.

„Investițiile susținute de fondurile UE compensează într-o anumită măsură consumul gospodăriilor aflat la niveluri scăzute, devenind cruciale pentru evitarea unei recesiuni mai adânci și mai prelungite”, notează raportul.

Datele pentru primul trimestru arată că investițiile au fost principalul motor al economiei. Formarea brută de capital fix a contribuit cu 0,9 puncte procentuale la dinamica PIB, în timp ce consumul privat a retras 1,3 puncte procentuale din creștere.

„Ne așteptăm ca consumul să continue să reprezinte o frână pentru creștere pentru cel puțin încă două trimestre. În acest context, menținerea unui ritm susținut al investițiilor devine crucială pentru evitarea unei recesiuni mai profunde”, afirmă autorii studiului.

Inflația depășește 10%, dar este așteptată să scadă spre finalul anului

Inflația a accelerat la 10,7% în aprilie, după ce a încheiat anul 2025 la 9,7%, însă Erste anticipează o decelerare puternică în lunile de vară, pe fondul efectelor de bază statistice.

„O decelerare accentuată este încă anticipată în iulie și august, odată ce impactul liberalizării prețurilor la electricitate și al majorărilor de taxe indirecte va ieși din comparația anuală”, se arată în raport.

Analiștii estimează acum o rată a inflației de 5,9% la sfârșitul anului, semnificativ peste prognoza de 3,7% formulată la începutul anului.

Potrivit documentului, șocul petrolier generat de conflictul din Orientul Mijlociu și deprecierea recentă a leului contribuie la deteriorarea perspectivei inflaționiste. „Există de asemenea o probabilitate ridicată ca inflația să rămână peste intervalul țintit de BNR și în 2027”, avertizează autorii.

Erste estimează că o depreciere de 1% a cursului de schimb adaugă aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflație, iar o creștere de 10% a prețului petrolului contribuie cu 0,3-0,4 puncte procentuale.

BNR va menține dobânda-cheie la 6,5% până în 2027

În acest context, banca centrală este așteptată să mențină politica monetară restrictivă pe parcursul întregului an.

„Factorii de decizie sunt puțin probabil să reducă dobânzile «prea curând», chiar dacă inflația scade pe fondul efectelor de bază în timpul verii, având în vedere incertitudinile generate de războiul cu Iranul și contextul politic intern fluid”, se arată în analiza Erste.

Analiștii estimează că rata-cheie a BNR va rămâne la 6,50% până în mai 2027, urmând să coboare la 5,25% până la sfârșitul anului viitor.

Deficitul bugetar rămâne principala provocare

Raportul identifică consolidarea fiscală drept „cel mai important subiect din România”.

După un deficit ESA de 7,9% din PIB în 2025, Guvernul și-a propus reducerea acestuia la 6,2% în 2026, obiectiv pe care Erste îl consideră realizabil pe baza execuției bugetare din primele patru luni ale anului.

„Pachetul de ajustare aprobat în august 2025 ar trebui să fie suficient pentru realinierea traiectoriei fiscale în 2026, deși măsuri suplimentare ar putea fi necesare pentru 2027 și ulterior”, afirmă raportul.

Totuși, agențiile de rating continuă să semnaleze riscuri privind sustenabilitatea consolidării fiscale. „România are perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții, rămânând la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor”, notează Erste.

Analiștii estimează că datoria publică va continua să crească, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,1% în 2026 și 63% în 2027, urmând să atingă un vârf de aproximativ 68% din PIB în perioada 2028-2029.

Randamentele obligațiunilor se stabilizează pe fondul consolidării fiscale

Randamentele obligațiunilor de stat românești pe 10 ani s-au stabilizat la 6,8%-6,9%, susținute de execuția bugetară favorabilă din primele luni ale anului, în pofida incertitudinilor politice și geopolitice, se mai arată în raport.

Analiștii Erste estimează că randamentele vor rămâne în jurul nivelurilor actuale până la sfârșitul lui 2026, urmând să scadă gradual în 2027, pe măsură ce BNR va începe reducerea dobânzilor. Un guvern credibil și continuarea consolidării fiscale ar putea îmbunătăți percepția investitorilor asupra titlurilor de stat românești.

Incertitudinea politică rămâne un factor de risc

Potrivit raportului, perspectivele economice sunt influențate de „cererea internă fragilă, inflația persistentă și incertitudinile politice și fiscale ridicate”.

Erste apreciază că păstrarea ratingului suveran în categoria investment grade depinde de stabilitatea politică și de capacitatea viitorului executiv de a continua consolidarea fiscală. „Păstrarea ratingului suveran investment grade depinde de stabilitatea politică pentru reducerea riscului de derapaj fiscal și, în final, pentru limitarea tendinței de creștere a raportului datorie/PIB”, se arată în concluziile raportului.

În plan politic, autorii observă că noul guvern va avea o misiune dificilă în atingerea obiectivelor fiscale pe termen mediu. „Un guvern fără o majoritate stabilă în Parlament este puțin probabil să poată adopta reforme nepopulare, aflându-se permanent sub amenințarea unei moțiuni de cenzură și fiind astfel predispus la concesii politice”, concluzionează analiza.

(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

***