România își poate îmbunătăți ratingul de țară în anul 2027 dacă va reuși să mențină actuala traiectorie de consolidare fiscală și să continue reformele asumate, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul conferinței CEE Macro & Fixed Income organizate de J.P. Morgan la Viena.
„Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani”, a afirmat ministrul.
Potrivit ministrului, în cadrul evenimentului au avut loc discuții și întâlniri cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și ai Fondului Monetar Internațional (FMI), principalele teme abordate vizând situația economiei românești, țintele de deficit bugetar, utilizarea fondurilor europene, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și perspectivele fiscale ale României.
Acesta a arătat că investitorii internaționali urmăresc atent evoluțiile din România și au solicitat clarificări privind posibilitatea atingerii țintei de deficit pentru 2026, construcția bugetului pentru 2027, stadiul implementării PNRR, valorificarea mecanismului SAFE și continuitatea politicilor de consolidare fiscală după formarea noului guvern.
Rezultatele din primele patru luni din 2026 indică o eficiență mai mare a colectării fiscale
Ministrul a evidențiat că execuția bugetară aferentă primelor patru luni ale anului indică o reducere a deficitului la 1,17% din PIB, comparativ cu 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În opinia sa, evoluția reflectă efectele măsurilor de disciplină fiscală și ale unui buget construit pe baze realiste.
Datele prezentate investitorilor arată, de asemenea, o creștere cu 12% a veniturilor totale ale bugetului general consolidat și cu 15,5% a veniturilor fiscale. Încasările din TVA au avansat cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Potrivit ministrului, aceste rezultate indică o eficiență mai mare a colectării fiscale, susținută de utilizarea instrumentelor digitale, a analizei de risc și a noilor mecanisme implementate de ANAF.
Oficialul a subliniat că ajustarea fiscală nu a fost realizată prin reducerea investițiilor, ci prin diminuarea presiunii exercitate de cheltuielile curente asupra bugetului. În acest context, fondurile europene și proiectele finanțate prin PNRR au rămas prioritare, iar plățile din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă.
În ceea ce privește PNRR, ministrul a precizat că obiectivul autorităților este securizarea integrală a granturilor disponibile și valorificarea cât mai amplă a componentei de împrumut pentru proiectele considerate fezabile.
„Investitorii nu cer promisiuni. Cer execuție, stabilitate și continuitate”
Un alt subiect discutat cu investitorii a fost mecanismul SAFE, în cadrul căruia România a semnat un acord în valoare de 16,68 miliarde de euro. Fondurile ar putea susține investiții în apărare, infrastructură strategică, industrie și conectivitate.
Pentru anul 2026, România și-a asumat o țintă de deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6% din PIB. Ministrul a apreciat că aceste obiective sunt realizabile în condițiile menținerii ritmului actual de reforme și a continuității măsurilor adoptate.
„Investitorii nu cer promisiuni. Cer execuție, stabilitate și continuitate. Iar România are argumente bune, care trebuie susținute prin cifre, decizii consecvente și prin capacitatea de a duce reformele și investițiile până la capăt”, a declarat ministrul Finanțelor.
(Citește și: ”Analiștii: „Leul rămâne supraevaluat chiar și după deprecierea recentă” – Unde ar fi valoarea justă a cursului Euro/Leu și de ce riscă România pierderea ratingului investment grade în 2027”)
***
Urmărește-ne pe Google News
