Executivul european poartă consultări cu centrul belgian de cercetare și dezvoltare Imec și cu agenția germană de inovare SPRIND pentru a evalua condițiile necesare realizării unei fabrici de semiconductori de ultimă generație în Europa, destinată producției de cipuri pentru inteligență artificială (AI), într-un nou efort de reducere a dependenței blocului comunitar de tehnologiile dezvoltate și fabricate în Statele Unite și Asia, potrivit Politico.
Discuțiile, aflate într-o fază preliminară, fac parte dintr-o inițiativă mai amplă prin care Comisia Europeană încearcă să consolideze capacitățile industriale ale Uniunii în domeniul semiconductorilor avansați, considerat esențial pentru dezvoltarea economiei bazate pe inteligență artificială. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, proiectul poartă numele de cod „EU-made Advanced Semiconductor Manufacturing”.
Demersul reflectă preocupările crescânde de la Bruxelles privind poziția Europei în cursa globală pentru dezvoltarea tehnologiilor AI. În prezent, cele mai performante cipuri utilizate pentru antrenarea și funcționarea modelelor de inteligență artificială sunt proiectate în principal în Statele Unite și fabricate de companii din SUA, Taiwan sau Coreea de Sud, ceea ce lasă Uniunea Europeană dependentă de furnizori externi pentru o tehnologie strategică.
Proiectul ar putea deveni unul dintre elementele-cheie ale viitorului Chips Act 2.0, pachet legislativ pe care Comisia Europeană urmează să îl prezinte miercuri. Conform unui proiect de document consultat de Politico, noua strategie va include măsuri pentru atragerea de capital privat în finanțarea unor „proiecte strategice” menite să sprijine producția suverană de cipuri, proiectarea de semiconductori avansați și consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare.
Deși viitoarea fabrică nu este menționată explicit în proiectul legislativ aflat în circulație, documente strategice analizate anterior indică faptul că o unitate de producție dedicată fabricării de cipuri AI ar putea fi desemnată ulterior drept proiect strategic european.
Sursele citate precizează că nu a fost luată încă nicio decizie privind lansarea efectivă a proiectului, amplasarea fabricii sau structura de finanțare. Una dintre variantele aflate în discuție ar presupune construirea în Germania, până în 2035, a unei fabrici capabile să producă cipuri de un nanometru, o generație tehnologică considerată superioară actualelor cipuri de două nanometri.
Inițiativa ar valorifica investițiile realizate deja prin Chips Act-ul adoptat în 2023, în baza căruia Imec a primit finanțare europeană de 700 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor de două nanometri, caracterizate prin performanțe ridicate și consum redus de energie.
Planul se confruntă însă cu numeroase provocări. Europa a mai încercat în ultimii ani să atragă producția avansată de semiconductori, însă proiectul unei megafabrici Intel în Germania a fost abandonat în 2024 după deteriorarea situației financiare a companiei americane.
Mai mulți reprezentanți ai industriei avertizează că principala problemă ar putea fi lipsa unei cereri suficiente pe piața europeană. Directorul general al ASML, Christophe Fouquet, a apreciat recent că o astfel de unitate ar putea ajunge să exporte majoritatea producției către Statele Unite, ceea ce ar ridica întrebări privind eficiența utilizării fondurilor publice europene.
În paralel, persistă incertitudini privind finanțarea. Deși Germania a alocat cinci miliarde de euro pentru sectorul semiconductorilor în bugetul pe 2026, precum și alte 500 de milioane de euro pentru proiecte europene de inteligență artificială, constrângerile bugetare și măsurile de reducere a cheltuielilor anunțate de Berlin ar putea complica susținerea pe termen lung a unui astfel de proiect.
Pe lângă stimularea producției de cipuri avansate, noua strategie europeană va include și instrumente menite să permită reacții mai rapide în cazul unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, într-un context în care securitatea tehnologică a devenit o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană.
(Citește și: ”Strategia UE privind suveranitatea tehnologică pentru a reduce dependența de SUA: Măsurile și procedurile pregătire”)
***