Ghid pentru obținerea cetățeniei române. Condiții, acte, interviu

În acest ghid pentru obținerea cetățeniei române vom detalia care sunt etapele ce trebuie îndeplinite, conform legii, pentru a deveni cetățean al statului român.

Potrivit Legii cetățeniei române nr. 21 din 1991, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau se acordă la cerere. În acest din urmă caz, persoana trebuie să îndeplinească anumite condiții cerute de legislație, inclusiv să susțină un interviu-test.

Condiții necesare pentru dobândirea cetățeniei

O persoană fără cetățenie sau un cetățean străin poate să dobândească cetățenia română dacă îndeplinește anumite condiții enumerate de Articolul 8 din legea menționată mai sus. Acestea sunt următoarele:

a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acțiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;

f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;

g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Condiții pentru reducerea termenului de 8 ani

Termenul de 8 ani prevăzut de lege poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat și se află în una dintre următoarele situații:

a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia locuia legal pe teritoriul României.

De asemenea, termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani dacă solicitantul (care îndeplinește oricum condițiile enumerate la Articolul 8) a dobândit statutul de refugiat și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.

Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei de 8, respectiv de 5 ani.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Domiciliul în străinătate

O altă facilitate prevăzută de lege le este acordată celor care au promovat România. Mai precis, acești cetățeni străini pot să primească cetățenia română și dacă au domiciliul în străinătate. Astfel, legea prevede că cetățenia română se poate acorda persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. Persoana trebuie, însă, să îndeplinească celelalte condiții impuse de lege (literele b)-g) menționate mai sus).

Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se dovedește de către solicitant prin:

a) activități prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susținerea mediului asociativ românesc din străinătate;

b) activitate didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitate publicistică în limba română;

c) activități prin care se asigură menținerea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate.

Procedura acordării cetățeniei române – Interviul

Pentru a dobândi cetățenia română, solicitantul care îndeplinește condițiile enumerate anterior trebuie să depună o cerere și să susțină un interviu. În cadrul interviului vor fi testate cunoștințele sale de limba română, de cultură și civilizație românească, precum și cele referitoare la Constituția României și imnul național.

După cum se arată și într-un ghid pentru obținerea cetățeniei române de pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie, persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).

Comisia pentru cetățenie este cea care decide motivat, pe baza datelor, a informațiilor, precum și a rezultatului de la interviu, dacă persoana respectivă va primi sau nu cetățenia română.

Aprobarea cererilor de acordare a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Cererea de acordare a cetățeniei române

Cererea de acordare a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie, și se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie din București sau la Birourile teritoriale din Iaşi, Galaţi și Suceava, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Pentru persoanele care locuiesc în străinătate (dar îndeplinesc celelalte condiții și au promovat România), cererile de acordare a cetățeniei române pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Prelevarea datelor biometrice

Solicitanții cetățeniei române trebuie să știe că, la depunerea cererii de acordare a cetățeniei române, le vor fi prelevate datele biometrice, adică imaginea facială și impresiunea digitală a două degete.

Datele biometrice se prelevează:

a) la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în cazul cererilor depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau, după caz, la birourile teritoriale ale acesteia;

b) la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, în cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Acte necesare la depunerea cererii

Lista actelor necesare la depunerea cererii de acordare a cetățeniei române este afișată pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Actele necesare sunt următoarele:

– Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;

– Permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată;

– Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări;

– Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;

– Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.

– Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;

– Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

– Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;

– Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;

– Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;

– Dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:

A. Contract de închiriere înregistrat la ANAF în copie legalizată;
B. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras de carte funciară (CF) de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;
C. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;
D. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Acte pentru demonstrarea veniturilor

Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani, după caz:

– venituri din activităţi comerciale;
– actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
– bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară;
– hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului unic;
– dovada încasării dividendelor cuvenite;
– dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;
– certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat;
– contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M. de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net;
– venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
– declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
– certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice;
– adeverinţă ANAF – venit realizat pe anul precedent;
– adeverinţă ANAF – venit estimat pentru anul în curs;
– talon de pensie sau alte dovezi.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Depunerea actelor

Toate actele se depun într-un dosar cu şină, iar toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii. Cerererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, pot fi depuse de către un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

După cum se arată pe site-ul instituției, datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.

Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Etapele dobândirii cetățeniei române

După depunerea cererii și a dosarului cu acte, Comisia pentru cetățenie va analiza dacă solicitantul îndeplinește condițiile cerute de lege. În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea cunoștințelor de limbă și cultură română.

Interviul se înregistrează prin mijloace audio-video. Ulterior, Comisia întocmește raportul pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei.

Acest termen poate fi prelungit pentru efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să depășească 6 luni.

În caz favorabil, în termen de maximum 15 zile de la data primirii raportului Comisiei, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie trebuie să emită ordinul de acordare a cetățeniei române.

Ordinul de acordare a cetățeniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile de la data emiterii acestuia.

Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Depunerea jurământului de credință

Cetățenia română se acordă la data depunerii jurământului de credință.

În termen de un an de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a aprobat cererea de acordare a cetățeniei române vor depune jurământul de credință față de România.

Cu ocazia depunerii jurământului de credință, personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, al misiunii diplomatice sau oficiului consular:

a) verifică identitatea persoanei care urmează să depună jurământul de credință pe baza actului ce face dovada identității acesteia și a comparării, în sistem informatic automatizat, a amprentelor digitale ale respectivei persoane cu cele colectate potrivit prevederilor legii;

b) procedează la preluarea imaginii faciale a persoanei, precum și a copiilor minori pentru care aceasta a solicitat acordarea cetățeniei române, în scopul personalizării cardului de cetățenie română;

c) obține acordul scris al persoanei care urmează să depună jurământul de credință cu privire la caracterul complet și exact al datelor cu caracter personal, altele decât cele biometrice, necesare personalizării cardului de cetățenie română, acord ce va fi exprimat atât pentru sine, cât și pentru copiii minori pentru care persoana respectivă a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române.

Jurământul de credință se depune în ședință solemnă, în mod individual, în fața ministrului Justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut:

Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.

Persoanele mute și surdomute vor depune jurământul transcriind formula acestuia și semnând-o, iar persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul.

Ceremonia depunerii jurământului de credință se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video.

Persoana căreia i s-a aprobat cererea de acordare a cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate va depune jurământul de credință în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază sau își are reședința legală.

Ghid pentru obținerea cetățeniei române – Cardul de cetățenie română

După depunerea jurământului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie dispune măsurile necesare pentru personalizarea cardului de cetățenie română ce va fi eliberat celui în drept și îi eliberează acestuia un certificat provizoriu de cetățenie, cu valabilitate de 60 de zile.

Certificatul provizoriu de cetățenie conține elemente de siguranță și fotografia titularului și atestă data acordării cetățeniei române.

Cardul de cetățenie română se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii jurământului de credință.

Cardul de cetățenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date cu caracter personal ale titularului, colectate potrivit legii.

Foto: OnofreiD / Mohamed_hassan / pixabay.com

Dacă acest ghid pentru obținerea cetățeniei române vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:

Deschiderea unei firme în România. Ghid explicativ în 24 de pași
Deschiderea unei firme în Italia. Ghid pentru antreprenori în 11 pași