VIDEO Liviu Sav, co-fondator al BRIDGE-to-INFORMATION: Două din trei locuri de muncă și șase din zece lei profit – IMM-urile susțin economia românească mai mult decât se crede

29 mai, 2026

Liviu Sav, co-fondator al BRIDGE-to-INFORMATION, a prezentat o radiografie bazată pe datele financiare agregate ale companiilor românești din perioada 2018-2024, cu o concluzie care contrazice percepția dominantă: economia românească se sprijină mai mult pe IMM-uri decât pe companiile mari.

Declarațiile au fost făcute la la conferința „Capitalul autohton al României – nivelul următor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare”, organizată marți, 26 mai de CursDeGuvernare, la Parlamentul României.

Transmisia video integrală a conferinței poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Cifrele sunt clare. IMM-urile concentrează 65% din angajații economiei și au creat majoritatea locurilor de muncă noi în ultimii șase ani, în timp ce companiile mari stagnează. Generează peste 63% din profitul total al economiei și dețin 58% din activele totale. La cifra de afaceri, raportul este aproape egal, iar în 2023-2024 IMM-urile au crescut cu 6%, în timp ce companiile mari au înregistrat o scădere.

Decalajul real rămâne productivitatea: cifra de afaceri pe angajat la companiile mari este aproape dublă față de IMM-uri. Dar și aici tendința se inversează — IMM-urile au crescut mai rapid în ultimul an și au ajuns la nivelul de productivitate pe care îl aveau companiile mari în 2018.

Sav a identificat patru direcții concrete prin care statul ar putea susține această recuperare: predictibilitate fiscală, stimularea digitalizării și automatizării, acces la finanțare și garanții pentru export, reducerea birocrației. Iar dacă niciuna nu este fezabilă politic, mesajul său a fost direct: „Dacă statul nu vrea să facă nimic pentru IMM-uri, măcar să nu le scadă competitivitatea.”

Întrebat ce frânează scalarea IMM-urilor dincolo de capital, Sav a indicat lipsa procedurizării și a deciziei bazate pe date. „Procesul decizional este de foarte multe ori intuitiv”, a spus el, identificând aici sursa principală a decalajului față de companiile mari.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

Tema conferinței de astăzi privește capitalul autohton la nivelul următor și marile companii competitive. Eu vreau să vă aduc în discuție cealaltă față a aceleiași monede, zona de IMM-uri, al doilea pilon pe care se sprijină economia românească, și felul în care IMM-urile încep să recupereze decalajul față de companiile mari.

Vreau să mă folosesc de datele din situațiile financiare agregate pe intervalul 2018-2024 și să fac o comparație între IMM-uri și companiile mari. Toate informațiile pe care le prezint le puteți găsi în atlasul interactiv al businessului românesc, un instrument interactiv de analiză și de suport decizional pe care îl găsiți pe SMARTreports.app.

Pentru început, aș vrea să pun o întrebare. Ce ține, de fapt, economia românească pe umeri? Răspunsul instinctiv este, de obicei, marile companii. Acestea au într-adevăr un rol esențial. Dar, dacă ne uităm la cifre, povestea este mai nuanțată.

Vă propun să trecem prin câțiva indicatori-cheie. Primul ar fi ocuparea forței de muncă. Aceasta are un impact social extrem de important și de direct, iar IMM-urile concentrează 65% din angajații economiei. Adică două din trei locuri de muncă sunt asigurate de zona IMM. Mai important este că, în perioada 2018-2024, IMM-urile au fost cele care au creat locurile de muncă: avem o creștere de 10%, în timp ce companiile mari sunt într-o zonă de stagnare. Prin urmare, când vorbim despre ocupare și stabilitate socială, IMM-urile sunt motorul. Orice politică economică ar trebui să pornească de la această realitate.

Dar lucrurile stau oarecum similar și în cazul profitului din economie. IMM-urile generează peste 63% din profitul general al economiei. 6 din 10 lei din profitul realizat la nivel de economie sunt realizați de IMM-uri. Cum vedeți, această pondere este relativ constantă, 63-65%, pe tot acest interval de timp. Este adevărat că, pe termen lung, marile companii și-au crescut profitul mai rapid decât companiile IMM. Dar, în ansamblu, acest lucru rămâne. Profitabilitatea economiei românești se sprijină majoritar pe IMM-uri, cu toate că sunt medii care consideră că IMM-urile nu generează profit.

La cifra de afaceri, lucrurile sunt undeva 50%-50%. Dar partea interesantă este că și aici, în 2023 față de 2024, vedem o creștere pe zona IMM-urilor de 6%, în timp ce companiile mari au avut o scădere. Cu alte cuvinte, IMM-urile recuperează din acest decalaj și probabil că, în anii următori, dacă tendința continuă, vom avea și aici IMM-urile majoritare.

Un lucru care trebuie privit în față: există un decalaj real de productivitate între IMM-uri și companiile mari. Cifra de afaceri pe angajat la marile companii este aproape dublă față de IMM-uri. Avem 939.000 de lei față de 484.000 de lei.

Dar și aici, IMM-urile, în ultimul an, au avut o creștere semnificativ mai mare de productivitate decât companiile mari. Și o altă observație pe care aș face-o este că, în 2024, IMM-urile au ajuns ca productivitate aproape de productivitatea companiilor mari din 2018.

Aș vrea să mai ating încă două aspecte și după aceea voi veni cu câteva întrebări și cu niște concluzii. Activele totale și capitalurile proprii: din nou, avem IMM-urile majoritare, cu 58% în cazul activelor totale și cu 55% în cazul capitalurilor proprii din economia națională. Aici însă există o nuanță extrem de importantă și relevantă. În ultimii ani vedem o creștere mult mai puternică a capitalurilor proprii în ceea ce privește companiile mari și probabil că un impact semnificativ l-a avut creșterea impozitului pe dividende, care i-a făcut pe mulți antreprenori să își decapitalizeze companiile, retrăgând dividende destul de mult.

Deci, în ultimii ani, companiile mari s-au întărit financiar mult mai accelerat și probabil că în această zonă există nevoie de sprijin pentru IMM-uri pe zona de capitalizare, predictibilitate fiscală și acces la finanțare.

Unde recuperează IMM-urile decalajul? Deja am trecut prin toate aceste informații, dar am vrut să fac și un scurt sumar. În ceea ce privește cifra de afaceri, productivitatea și activele totale, se vede foarte clar că IMM-urile recuperează din decalaj și sunt într-o fază de recuperare.

Întrebarea e dacă politicile publice vor sprijini sau vor frâna această recuperare. Aici există patru direcții concrete de politici economice, cu ce ar putea face statul pentru IMM-uri.

Una ar fi partea de predictibilitate fiscală, reguli stabile, anunțate din timp, fără schimbări retroactive care să erodeze capitalurile IMM-urilor. Exact zona unde stăm foarte slab.

Stimularea productivității, de asemenea: sprijin pentru digitalizare, automatizare, investiții, fiindcă acolo este cel mai mare decalaj între IMM-uri și marile companii. Punctul 3 ar fi accesul la finanțare și la export. Am văzut în discuțiile de astăzi că s-a discutat de export, dar întrebarea este ce face statul. Ar fi vorba de a oferi garanții, credit accesibil, astfel încât IMM-urile să poată scala. Susținerea IMM-urilor pentru accesul pe alte piețe este o temă destul de rar abordată în România, aceasta este realitatea.

Nu în ultimul rând este partea de reducere a poverii administrative. Mai puțină birocrație, mai multă digitalizare reală și cu cap a administrației publice, resurse direcționate spre creștere.

Iar dacă statul totuși nu vrea să facă nimic pentru IMM-uri, dacă statul nu poate sprijini în mod direct creșterea competitivității, atunci măcar să nu o scadă.

În încheiere, aș vrea să ridic o întrebare. Așa cum am prezentat, IMM-urile reprezintă două din trei locuri de muncă și produc șase din zece lei profit în economie. Care sunt măsurile concrete prin care astăzi statul sprijină IMM-urile să recupereze decalajul de productivitate?

Întrebare Radu Crăciun, moderator:

Trebuie să spunem că BRIDGE-to-INFORMATION este o companie de business intelligence care procesează o cantitate foarte mare de date în legătură cu companiile românești și poate să le livreze interpretate, sintetizate, structurate, la cerere. Iar profitând de bazele de date pe care le aveți, aș vrea să vă pun următoarea întrebare, care nu ține doar de cifre. Ce împiedică firmele românești, IMM-urile, să-și accelereze extinderea lor națională și regională? Pentru că, da, primul răspuns care vine este: bani, capitalul. Dar cred că e nevoie de mai multe lucruri și asta vă întreb. Există, în primul rând, o viziune a antreprenorilor români? Există know-how al antreprenorilor români? Există capital și orice altceva credeți că mai e nevoie? Care sunt ingredientele care credeți că, în momentul de față, lipsesc în acest proces?

Răspuns:

Din punctul meu de vedere, sunt cinci componente care ajută orice business să scaleze și să se dezvolte. Aici aș menționa partea de oameni, partea de procese, partea de tehnologie, aplicațiile pe care le utilizează, partea de informații și partea de decizii.

Realitatea este că, în general, IMM-urile, chiar dacă performează foarte bine pe oameni, de foarte multe ori au oameni dornici și există skill-uri, dar de multe ori au o problemă cu partea de procedurizare, care împiedică scalarea. De asemenea, partea de luare de decizii este de foarte multe ori intuitivă. Chiar dacă există informații colectate, ele sunt disparate și procesul decizional este de foarte multe ori intuitiv.

Acesta este un răspuns așa foarte scurt și rapid. Cam de aici cred că ar veni problemele de scalare și decalajul între companiile mari și IMM-uri.

Comentariu Radu Crăciun:

Dacă ar fi să pun tot ce ați spus sub o umbrelă, ar fi aceea a unei planificări strategice. Adică, cu alte cuvinte, să te uiți unde vrei să ajungi, de ce, cum, iar abordarea să fie una structurată, nu una spontană.