Riscurile la adresa cursului valutar al leului rămân ridicate, consideră membrii Consiliului de Administrație al BNR, conform minutei ședinței de politică monetară din 15 mai 2026. Aceștia au evocat ca riscuri fluctuațiile aversiunii globale la risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari ale României, precum și situația politică internă și incertitudinile asociate.
Amintim că cursul euro/lei s-a depreciat în finalul lunii aprilie și în special în debutul lunii mai, spre 5,27 lei pentru un euro, cu o valoare de 5,23 lei cel mai recent, miercuri. BNR a intervenit moderat în piață pentru a curma din volatilitatea și presiunea pe depreciere, dar intervențiile au fost mult reduse față de cele din luna mai 2025, dintre cele două tururi de alegeri prezidențiale.
Din perspectiva riscurilor, oficialii BNR spun că au subliniat în cadrul ședinței, ”în mod repetat”, importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și ”necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”.
BNR: Rata anuală a inflației e așteptată să ajungă la 10,3% la jumătatea anului și să se situeze la 5,5% în decembrie. Factorii care vor duce inflația în jos, conform băncii centrale
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat în cadrul ședinței de politică monetară că noile evaluări relevă o înrăutățire a perspectivei inflației în prima parte a orizontului de prognoză în raport cu previziunile precedente, în condițiile în care rata anuală a inflației va urca în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior.
”După corecția descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III pe fondul unor efecte de bază, își va relua descreșterea pe o traiectorie mai ridicată, reintrând în intervalul țintei în trimestrul III 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă. Ea va reveni însă apoi pe coordonatele din proiecția anterioară și va continua să se reducă treptat, rămânând doar ușor deasupra punctului central al țintei de inflație la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 10,3 la sută la jumătatea anului curent și să se situeze la 5,5 la sută în decembrie 2026, față de nivelurile de 9,8 la sută, respectiv 3,9 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, pentru ca în martie 2028 să scadă la 2,7 la sută, comparativ cu valoarea de 2,9 la sută indicată de prognoza precedentă pentru luna decembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului”, arată BNR.
Conform băncii centrale, responsabile pentru deteriorarea perspectivei inflației sunt efectele anticipate a fi exercitate pe plan intern – preponderent prin scumpirea considerabilă a combustibililor – de creșterile deosebit de ample consemnate de prețul petrolului și de cel al gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
”S-a sesizat că acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, în timp ce o ușoară contrapondere vor oferi măsurile aplicate temporar în scopul protejării firmelor și populației de impactul crizei energetice. În aceste condiții, acțiunea factorilor pe partea ofertei își va accentua caracterul inflaționist în trimestrul II 2026, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, dar va redeveni puternic dezinflaționistă în trimestrul III – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, însă într-o măsură mai mică decât s-a anticipat anterior”, se mai arată în minuta ședinței BNR.
Impactul măsurilor de consolidare bugetară. Când își va reveni consumul
Legat de viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică va resimți intens și în prima jumătate a anului curent impactul măsurilor de consolidare bugetară și al dinamicii ridicate a inflației – afectând prioritar venitul disponibil real al populației –, dar se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum și în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. În aceste condiții, deficitul de cerere agregată va continua probabil să se adâncească în primul semestru din 2026, iar ulterior se va restrânge foarte lent, pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată în februarie, au subliniat membrii Consiliului.
Într-o asemenea conjunctură, consumul gospodăriilor populației ar putea să scadă ușor în anul curent, dar să redevină majoritar ca aport la dinamica PIB în 2027, în timp ce formarea brută de capital fix își va accelera probabil creșterea în 2026 și va contribui consistent la redresarea economiei în anul următor, în condițiile atragerii și utilizării unui volum sensibil mărit de fonduri europene, cu efecte de antrenare și în sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.
Evoluția exportului net va fi, de asemenea, expansionistă în 2026, dar va redeveni mai pronunțat contracționistă în anul viitor, perspectivă ce implică o corecție mai modestă a deficitului de cont curent ca pondere în PIB în intervalul 2026-2027 decât s-a anticipat anterior. Acesta se va menține astfel considerabil deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au semnalat membrii Consiliului.
(Citește și: BCR: ”Noua prognoză de inflație a BNR e posibil să nu includă impactul deprecierii cursului euro/leu” – Leul s-a depreciat cu -3% în 2026)
(Citește și: Video / Mugur Isărescu – raportul asupra inflației: Va crește spre 11%, dar se va înjumătăți până în septembrie – Noile prognoze privind economia, salariile, investițiile, corecția fiscală)
(Citește și: Mugur Isărescu – răspunsuri la întrebările momentului. Mesaj pentru viitorul executiv – Guvernatorul nu sprijină ideea unui premier tehnocrat)
***
Urmărește-ne pe Google News
