VIDEO Mateusz Walewski, economist-șef la Banca Națională de Dezvoltare a Poloniei: Noua etapă de dezvoltare a economiei poloneze are în centru capital local, inovare și expansiune globală

28 mai, 2026

Polonia se confruntă cu o schimbare de model economic. Creșterea bazată pe forță de muncă competitivă, investiții străine și fonduri europene nu mai este suficientă, în contextul scăderii alocărilor europene, al presiunii energetice și al concurenței globale, inclusiv din partea Chinei, a avertizat Mateusz Walewski, economist-șef la Banca Națională de Dezvoltare Economică din Polonia. În acest nou cadru, accentul se mută pe inovare tehnologică și pe dezvoltarea companiilor capabile să concureze global.

Declarațiile au fost făcute la la conferința „Capitalul autohton al României – nivelul următor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare”, organizată marți, 26 mai de CursDeGuvernare, la Parlamentul României.

Acest lucru implică investiții în proiecte cu risc ridicat, care nu pot fi finanțate eficient prin bănci sau chiar prin bursă, ci prin piețe de capital dezvoltate, fonduri de investiții și mai ales venture capital. Instituțiile publice, precum banca de dezvoltare, au rolul de a interveni acolo unde capitalul privat lipsește, asumând primele investiții și mobilizând ulterior investitori privați, susțin el.

Un element esențial este mobilizarea capitalului local pentru a susține nu doar consumul sau infrastructura, ci și formarea unei baze solide de capital intern. În paralel, companiile poloneze sunt încurajate să depășească piața internă și să se extindă internațional, chiar dacă acest proces este gradual și dificil, bazat pe experiențe și adaptare la piețe diferite.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

Folosesc intenționat cuvântul „fenomene”, nu „politici”. Nu vorbim despre politici orientate spre succes economic, ci pur și simplu despre fapte ale vieții — sau despre circumstanțele unor alegeri înțelepte făcute de factorii de decizie polonezi cu mult timp în urmă.

În politicile economice este probabil foarte greu să indici o singură soluție, un singur fenomen care să decidă succesul. Uneori poți identifica soluții individuale care îți pot aduce probleme, dar este foarte greu să găsești o singură soluție care să aducă succesul. Succesul este întotdeauna rezultatul unei serii de politici, al unei serii de fenomene — toate trebuie să meargă împreună pentru a obține succesul. Chiar dacă una nu funcționează prea bine, poți eșua, dar asta nu înseamnă că restul a fost greșit.

Dacă vorbesc despre istoria Poloniei, aș spune că, fără dezvoltarea pieței de capital, nu ai dezvoltare economică, iar dacă nu ai securitate de bază, nu ai nimic. Al doilea element este, evident, aderarea la UE. Al treilea — stabilitatea macroeconomică. Companiile poloneze și cele românești au nevoie de capital străin pentru a prospera, iar capitalul străin are nevoie de stabilitate.

În prezent, există multe companii poloneze care intră și pe piețele românești. Da, România este o direcție foarte populară de investiții pentru companiile poloneze. Dar dacă le comparăm chiar și pe cele mai mari companii poloneze cu una europeană medie — ca să nu mai vorbim de cele americane —, ele sunt în continuare foarte mici. Prin urmare, nu suntem capabili să construim companii cu adevărat mari la scară europeană, și cu atât mai puțin la scară globală. Există câteva companii care își construiesc o poziție europeană sau chiar globală, dar acesta este un proces pe termen foarte lung, care va dura, cred, cel puțin câțiva ani buni până când una sau mai multe companii poloneze vor ocupa un loc semnificativ pe piețele globale. Unele au deja un loc semnificativ pe piețele europene, dar pe piețele globale este foarte greu să găsești vreuna.

În mod evident, creșterea Poloniei este, în mare parte, o chestiune de creștere a exporturilor. Ceea ce vreau să subliniez foarte puternic este că succesul polonez nu se bazează pe exportul de bunuri. Suntem foarte performanți la exportul de bunuri — și România este performantă în creșterea exporturilor de bunuri —, dar baza poziției foarte bune a Poloniei în ceea ce privește balanța de plăți, balanța comercială totală, nu este exportul de bunuri, ci exportul de servicii: BPO-uri, servicii financiare, servicii de transport. Polonia își construiește poziția în balanța de plăți pe exportul de servicii. Acest sector include atât companii poloneze locale, cât și investitori străini, care au jucat un rol foarte important, în special în cazul BPO.

Dacă ne uităm la economia poloneză, există și aspecte mai puțin cunoscute. De exemplu, Polonia are unul dintre cele mai scăzute niveluri de investiții raportat la PIB din Europa. Unii s-ar putea întreba: cum se face că Polonia se dezvoltă atât de rapid, în condițiile unei rate de investiții atât de scăzute? Răspunsul este că ne-am construit succesul pe forța de muncă competitivă pentru investițiile străine directe, pe un mediu profesional competitiv și, evident, pe fluxul de fonduri europene, care au finanțat investițiile noastre infrastructurale. Dar acum acest model de dezvoltare economică trebuie să se schimbe — și nu doar din cauza factorilor interni, ci și a celor globali.

Avem o concurență industrială în creștere din partea Chinei. Cred că și companiile industriale românești vorbesc tot mai des despre China, care intră pe piața și concurează cu produsele lor. Este vorba și de concurența chineză care pătrunde pe piețele europene, deci și lanțurile valorice, poziția competitivă a piețelor europene, a clienților noștri europeni — 80% din exporturile poloneze merg în zona euro —, se slăbesc, astfel că și cererea pentru exporturile poloneze scade.

De asemenea, în Polonia fondurile europene sunt în scădere — este o consecință firească a creșterii PIB-ului per capita și a reducerii naturale a alocărilor. Este și rezultatul schimbării politicilor Comisiei Europene, care dorește să aloce tot mai multe resurse pentru consolidarea poziției competitive a Europei și pentru convergența economiilor europene mai slabe. Se investește mult mai mult în inovare, în tranziția verde, în tehnologii cu dublă utilizare în industria apărării și mult mai puțin în politici sociale și investiții infrastructurale. Acest proces este inevitabil — nu îl putem opri; el rezultă din tendințele globale despre care am vorbit.

Avem și problema sfârșitului perioadei de pace — trebuie să cheltuim tot mai mult pentru apărare. Polonia cheltuiește 4,5% din PIB pentru apărare și încercăm să ne construim propriul sector de apărare, deși acesta este încă destul de mic. Avem și probleme legate de energie — Polonia are un preț al energiei peste media UE și un mix energetic cu probleme, dat fiind că energia este produsă în mare parte din cărbune.

Toate acestea arată că sunt necesare schimbări în traiectoria de dezvoltare a Poloniei. Am ascultat discuția dumneavoastră din ultimele zece minute — vorbiți despre mobilizarea capitalului local. Da, avem aceeași problemă: trebuie să mobilizăm mai mult capital local pentru a finanța infrastructura, din cauza scăderii fondurilor europene, dar trebuie să investim și în inovare tehnologică, să investim în companii care să poată concura pe piețele globale. Asta înseamnă să investim în proiecte cu risc ridicat — proiectele inovatoare sunt prin natura lor proiecte cu risc ridicat. Și nu le finanțezi prin bănci — spun asta în calitate de președinte al unei bănci —, nu le finanțezi nici măcar prin bursă, ci prin piețe de capital, prin fonduri, prin fonduri de venture capital. Acestea sunt modelele de investiții și instituțiile pe care trebuie să le dezvoltăm în Polonia.

Pentru toate acestea avem nevoie de economii locale și trebuie să mobilizăm aceste economii — nu doar pentru a ne crește produsul intern brut, ci și venitul național brut. Asta înseamnă că mai multe venituri trebuie să rămână și să se acumuleze în Polonia, pentru că încă trebuie să ne construim propria avuție, propria bază de capital.

Q&A

Iulian Cosmin MĂRGELOIU: Vă mulțumesc, domnule Walewski, pentru perspectiva asupra Poloniei. Vedem că multe companii poloneze s-au extins și operează aici în România, și sunt sigur că România nu este singura piață unde companiile poloneze activează. Care este o politică care a deblocat acest potențial pentru companiile poloneze? A existat un moment în care ați spus: „acesta este lucrul pe care trebuie să îl facem” sau „acesta este ce a făcut guvernul și a ajutat companiile să se extindă internațional”?

Mateusz WALEWSKI: Noi — ca BGK — sprijinim exporturile poloneze și companiile poloneze printr-o serie de produse. Unele sunt pur și simplu credite la export susținute de OCDE, dar prin aceste instrumente de credit și asigurare la export sprijinim companiile poloneze nu pe piețele europene, ci pe piețele non-OCDE. Companiile poloneze nu au nevoie de sprijin public pentru a exporta în Germania, în Franța sau în România — consideră aceste piețe ca sigure și, odată ce și-au construit relațiile de afaceri acolo, operează de unele singure, fără ajutor semnificativ.

Avem și un fond special care sprijină investițiile companiilor poloneze în străinătate, dar, raportat la amploarea totală a activității externe, acesta este relativ mic. Companiile poloneze și-au construit poziția pe piața locală — avem o piață locală mare —, iar odată ce au depășit această piață, odată ce și-au dat seama că nu mai pot crește acasă, au decis să meargă în exterior. A fost un proces anevoios.

Companii poloneze de mare succes pe piața locală au eșuat inițial pe piețe foarte similare. Există, de exemplu, o poveste interesantă despre o companie poloneză din comerțul cu îmbrăcăminte, care a încercat să facă același lucru în Slovacia și a eșuat complet — pentru că structura cererii pentru îmbrăcăminte în Slovacia era complet diferită față de cea din Polonia. Deci, companiile trebuie să înceapă cu piețele apropiate, pot beneficia de un anumit sprijin, dar nu aș putea spune că există o singură politică decisivă. Cum am spus de la bun început: poți oferi ajutor, poți stimula, poți oferi consultanță, poți construi o rețea de birouri comerciale. Acum suntem în plin proces de implicare a diplomației poloneze — am construit această structură de politică economică nu doar pentru a căuta piețe, ci și pentru a folosi diplomația în protejarea intereselor companiilor poloneze pe piețele mai riscante.

Dar este un proces pas cu pas. Dacă mă întrebați despre o singură politică, răspunsul meu este același ca la început: nu există o singură politică; totul trebuie să meargă treptat și să se construiască pe experiența companiilor.

Iuliu WINKLER: Ați menționat convergența europeană — fiind membră a Parlamentului European, subiectul mi-a atras imediat atenția. Vedem noul context european al politicilor economice și un element care va defini deceniul următor: noul buget european pentru 2028–2034, care este deja intens discutat la Bruxelles. Întrebarea mea este: cum vedeți noua structură a bugetului european? Știți că va fi o schimbare majoră — de la politicile clasice de coeziune și politica agricolă comună, spre politici de competitivitate. Este această nouă structură potrivită nevoilor de capital ale campionilor economici polonezi și actorilor regionali?

Mateusz WALEWSKI: Este o întrebare foarte interesantă. Nu cunoaștem încă structura bugetului, nici măcar dimensiunea acestuia — procesul de negocieri este în curs. Știu că Comisia Europeană are ambiții mari de a crește bugetul la 100% din PIB-ul european, prin taxe proprii și creșteri ale contribuțiilor statelor membre — ceea ce multe țări nu agreează. Deci, încă nu cunoaștem bugetul.

Ceea ce știm cu certitudine este că se schimbă: va fi mai puțin pentru coeziune, mai puțin în plicuri naționale, mai mult pentru politici generale, mult mai mult bazat pe instrumente financiare și subvenții, o parte mai mare distribuită prin procese competitive pentru finanțare, nu prin alocări naționale prestabilite.

Ceea ce putem face pentru a crește participarea Poloniei și a companiilor poloneze la acest buget implică mai multe direcții. În primul rând, dacă vorbim de instrumente financiare, trebuie să construim capacitatea companiilor poloneze de a aplica pentru ele — și nu numai a companiilor, ci și a administrațiilor locale —, capacitatea de a înțelege aceste instrumente și de a scrie cu succes aplicații câștigătoare.

Dacă ne uităm la istoria politicilor distribuite prin Bruxelles, participarea țărilor din această parte a Europei a fost destul de modestă. Nici companiile, nici universitățile din această zonă nu au performanțe bune în competiția pentru aceste fonduri. Trebuie să construiască coaliții cu actori mai experimentați și să-și dezvolte capacitățile proprii — de aceea am spus în discursul meu că trebuie să investim în educație și în piețele de capital.

Există și unele succese parțiale, unele eșecuri, unele lecții învățate din dezvoltarea burselor, dar ai nevoie de ele pentru a construi o piață de capital locală. De aceea, ca instituție de dezvoltare, investim masiv în construirea infrastructurii de investiții de capital, de investiții în acțiuni — pentru că suntem în mijlocul unei revoluții tehnologice, iar pentru a finanța această revoluție ai nevoie de investiții mai mari. Dacă compari dimensiunea pieței de capital privat poloneze — sau chiar românești, cehe, ungare — cu cea europeană, ca să nu mai vorbim de cea americană, aceasta este de șapte ori mai mică. Este esențial să investim în aceste piețe, cu sprijin public, și noi investim puternic în această direcție.

Radu CRĂCIUN: Ultima afirmație mă duce la o întrebare finală, pe care aș vrea să o adresez: BGK are o istorie mult mai îndelungată decât Banca Română de Investiții și Dezvoltare și poate servi drept model pentru noi. Care este rolul BGK în încurajarea și finanțarea ecosistemului de private equity din Polonia, precum și al fondurilor de infrastructură finanțate cu capital privat? Ce rol jucați în construirea acestui ecosistem de fonduri de investiții alimentate cu capital privat?

Mateusz WALEWSKI: Pur și simplu construim aceste fonduri — suntem în proces de a le construi. Unul dintre cele mai importante roluri ale BGK este să intre pe piețe atunci când capitalul privat nu este prezent — să investim primul euro, primul dolar pe aceste piețe. Acesta este exact rolul nostru, atât în fondurile de infrastructură, cât și în cele de private equity — alături de Fondul European de Investiții, alături de Fondul Polonez de Investiții, care este instituția noastră soră, și alături de cele mai mari bănci și companii de asigurări poloneze.

De exemplu, recent ne-am alăturat unei inițiative care mobilizează aproximativ un miliard de euro pentru a investi în private equity, infrastructură și venture capital. Rolul nostru principal nu este să investim de unii singuri, ci să mobilizăm capital privat. De aceea investim și alături de Fondul European de Investiții — pentru a crește credibilitatea investițiilor noastre și a atrage parteneri privați, inclusiv parteneri străini, să ni se alăture și să construim împreună o infrastructură serioasă pentru acest tip de investiții în Polonia.

Transmisia video integrală a conferinței poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.