VIDEO Andrei Gemeneanu, ROPEA: Efectul de multiplicare al fondurilor de private equity poate schimba scala economiei românești

Industria de private equity și venture capital din România traversează un moment de expansiune, după un nivel record al investițiilor de 440 de milioane de euro în 2025, însă potențialul real de creștere depinde de mobilizarea capitalului instituțional local, în special a fondurilor de pensii, a declarat marți Andrei Gemeneanu, președintele Asociației Fondurilor de Private Equity și Venture Capital din România (ROPEA).

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare”, organizată de CursDeGuvernare marți, 26 mai, la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, unul dintre cele mai importante argumente în favoarea dezvoltării industriei este efectul de multiplicare pe care îl generează fondurile de investiții în economie, prin atragerea de capital suplimentar și accelerarea dezvoltării companiilor din portofoliu.

„Acest momentum foarte pozitiv din 2024, continuat în 2025, s-a construit pe infrastructura programului Recovery Equity Fund, administrat de IAF și finanțat din PNRR, prin care aproximativ 350 de milioane de euro au fost alocate către manageri de private equity și venture capital. Acești bani se întorc în economia țării și, după cum spuneam, au un efect disproporționat – un efect de multiplicare, prin capitalul adițional pe care aceste fonduri îl administrează”, a afirmat Gemeneanu.

El a subliniat că impactul industriei depășește cu mult dimensiunea investițiilor directe, reflectându-se în crearea de locuri de muncă și în dezvoltarea antreprenoriatului local.

„Companiile deținute și finanțate de private equity au o rată de creștere a locurilor de muncă de șase ori mai mare decât media pe economie, pentru că, prin esența a ceea ce facem, private equity și venture capital înseamnă creștere accelerată, dezvoltare accelerată. Avem deja aproximativ 70.000 de angajați în companiile deținute de fondurile membre ROPEA și mă aștept ca acest număr să ajungă rapid la 100.000”, a spus președintele ROPEA.

Gemeneanu a arătat că, deși investițiile au atins un nivel record în acest an, România rămâne sub media europeană ca pondere a capitalului de private equity în PIB, ceea ce indică un potențial semnificativ de dezvoltare.

În acest context, reprezentantul industriei a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor privind crearea unui nou fond de fonduri, realizat în parteneriat între Banca de Investiții și Dezvoltare și European Investment Fund, dar a avertizat că succesul proiectului depinde de atragerea capitalului din sistemul de pensii.

„La nivel OECD, aproximativ 6% din activele fondurilor de pensii sunt investite în private equity și venture capital. Pentru România, asta ar însemna astăzi circa 2,5 miliarde de euro. În prezent suntem aproape de zero. Dacă suntem serioși în privința dezvoltării antreprenoriatului românesc și a generării de campioni regionali și europeni, trebuie să mobilizăm acest capital instituțional local. Nu există altă cale – nu s-a făcut altfel pe nicio altă piață”, a punctat Gemeneanu.

Potrivit acestuia, discuțiile privind implicarea fondurilor de pensii au avansat semnificativ în ultimele luni, proiectul trecând „de la stadiul de intenție la stadiul de realitate”, ceea ce ar putea deschide o nouă etapă de finanțare pentru companiile românești cu potențial de expansiune regională și europeană.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

• Sunt Andrei Gemeneanu, unul dintre fondatorii Morphosis Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity focusate pe piața din România. Cred însă că sunt aici în principal în calitate de președinte al ROPEA — Asociația Fondurilor de Private Equity și Venture Capital din România. ROPEA are în momentul de față 82 de membri și 30 de manageri de fonduri; sub umbrela sa, activele aflate sub administrare însumează 2,5 miliarde de euro, iar de-a lungul timpului au fost investite sume mult mai mari în piața din România. Companiile deținute de aceste fonduri de investiții au în jur de 70.000 de angajați.

• Un lucru foarte interesant: companiile deținute și finanțate de private equity au o rată de creștere a locurilor de muncă de șase ori mai mare decât media pe economie — pentru că, prin esența a ceea ce facem, private equity și venture capital înseamnă creștere accelerată, dezvoltare accelerată. Mă aștept, prin urmare, ca acest număr de 70.000 de locuri de muncă deja create să ajungă rapid la 100.000.

• Din perspectiva noastră, ROPEA este o voce relevantă — nu atât pentru că reprezintă piața de private equity și venture capital în sine, ci pentru că demersul de private equity și venture capital stă la baza dezvoltării antreprenoriatului românesc. Deci, dacă ne interesează să vorbim despre creștere, despre dezvoltarea economiei, despre dezvoltarea antreprenoriatului românesc și — specific temei de astăzi — despre construirea de campioni regionali și europeni, private equity și venture capital se află în centrul acelei narațiuni.

• Dacă ne uităm la industria de private equity și venture capital din România, avem în momentul de față o dinamică foarte bună. În 2025, industria a înregistrat un nivel record de investiții în România: 440 de milioane de euro — de departe cea mai mare sumă investită într-un singur an. Ca procent din produsul intern brut, am ajuns la 0,114% din PIB. Este un progres semnificativ față de anii anteriori, dar în continuare sub cifrele din Polonia și mult sub media Uniunii Europene. Acest record de 440 de milioane de euro investiți în 2025 vine pe fondul unui nivel record de fundraising în 2024.

• Acest momentum foarte pozitiv din 2024, continuat în 2025, s-a construit pe infrastructura programului Recovery Equity Fund, administrat de IAF și finanțat din PNRR, prin care — dacă nu mă înșel — aproximativ 350 de milioane de euro au fost alocate către manageri de private equity și venture capital. Acești bani se întorc în economia țării și, după cum spuneam, au un efect disproporționat — un efect de multiplicare, prin capitalul adițional pe care aceste fonduri îl administrează.

• Un mesaj pe care vreau să-l transmit foarte clar este că această industrie de private equity și venture capital — care în România este încă privită ca ceva oarecum exotic — reprezintă la nivel mondial un capital de 12 trilioane de dolari, procente semnificative din produsul intern brut și motoare de dezvoltare accelerată.

• Și de aici voi vorbi puțin specific despre tema de astăzi — campionii regionali și europeni —, pentru că cea mai bună modalitate de a explica ce face un fond de private equity și venture capital este să ne uităm la companiile din portofolii. Sunt multe companii din România pe care le cunoaștem cu toții, care au fost sau sunt deținute și finanțate de fonduri de private equity și venture capital: Regina Maria, Profi, Druid AI — am putea da multe, multe exemple. Sunt companii care au construit scală. Esența demersului de private equity este creșterea accelerată, iar creșterea accelerată se realizează întotdeauna prin expansiune — mai întâi în piața ancoră, în cazul nostru în principal în România, dar în egală măsură la nivel regional și european.

• Există, de exemplu, o companie din portofoliul Morphosis — nu îi voi da numele, pentru că acesta nu este scopul — care a pornit dintr-o nișă industrială, din România, unde realiza 100% din cifra de afaceri. Astăzi, România reprezintă sub 40% din cifra de afaceri: compania a achiziționat două firme în Belgia, una în Olanda și o fabrică în Slovacia și este astăzi un jucător cu adevărat relevant nu doar la nivel regional, ci chiar la nivel european. Aceasta s-a întâmplat la intersecția creșterii organice cu ceea ce noi numim în industrie „buy and build” — adică achiziționarea altor companii pe care le integrăm în platforma de la care am pornit. Aceasta este, în esență, ceea ce face un fond de private equity și venture capital.

• Momentumul este pozitiv. Salutăm inițiativa și, în general, poziția domnului ministru Nazare privind crearea acestui fond de fonduri — un parteneriat între IAF și Banca de Investiții și Dezvoltare —, o inițiativă la care vor contribui capital din mai multe surse, dar care urmărește în esență să atragă o parte din capitalul fondurilor de pensii și din capitalul instituțional românesc în această structură.

• Vreau să spun că, deși cifrele în trend arată bine în acest an, dacă ne uităm la nivelul OECD, 6% din activele aflate sub administrarea fondurilor de pensii sunt investite în private equity și venture capital. Această sumă ar reprezenta astăzi pentru România 2,5 miliarde de euro — și, după cum știm cu toții, capitalul din fondurile de pensii se acumulează cu o viteză foarte mare, astfel că vorbim de sume care s-ar dubla practic în următorii 4–5 ani.

• În România, fondurile de pensii investesc în piața de private equity și venture capital aproape zero. Au existat câteva inițiative cu spirit de pionierat, pe care le lăudăm și le considerăm extraordinare, dar ele reprezintă, într-un fel, o fracțiune infimă din potențialul industriei.

• Oportunitatea reală este ca România să intre serios în acest demers. Evident, nu vom merge de la 0% la 6% peste noapte; nu vom merge de la zero la 2,5 miliarde din banii fondurilor de pensii din Pilonul 2 și 3 în private equity și venture capital peste noapte. Dar dacă suntem serioși în privința dezvoltării acestei industrii și a rolului pe care private equity și venture capital îl poate juca ca un catalizator pentru antreprenoriatul românesc — un catalizator pentru a genera mai mulți campioni regionali și europeni plecați din România —, trebuie să mobilizăm acest capital instituțional local. There is no other way — nu s-a făcut altfel pe nicio altă piață. Aceasta este calea de urmat.

Q&A

Radu CRĂCIUN: Unde ați reușit să ajungeți cu promovarea acestei idei?

Andrei GEMENEANU: După cum spuneam — și vorbim despre aceste lucruri de ceva vreme —, pentru prima dată simțim că există o mobilizare reală în direcția aceasta. Domnul ministru Nazare a avut o intervenție cu 3–4 săptămâni în urmă în care a susținut direct acest demers, iar în momentul de față proiectul de creare a acestei structuri de fond de fonduri a fost anunțat oficial. Înțeleg că nu mai este la nivel de intenție, ci de realitate — se întâmplă. Va exista probabil o contribuție de capital din bilanțul Băncii de Investiții și Dezvoltare, dar trebuie să rămânem vigilenți și să ne asigurăm că maximizăm această oportunitate.

Dacă ea se materializează — și continui să spun clar, inclusiv ca asociație, cu o poziție foarte fermă —, acest proiect, care poate avea un impact foarte mare asupra economiei românești și a antreprenoriatului românesc, își va atinge potențialul doar dacă atrage și bani de la fondurile de pensii locale.

Ca să răspund clar la întrebarea ta: suntem mult mai avansați decât eram acum o lună sau acum șase luni. Lucrurile au evoluat de la stadiul de intenție la stadiul de realitate și de inițiativă în curs de implementare. Acum trebuie să ne asigurăm că lucrurile se vor face cu celeritate, într-un timp relativ scurt, și că vor fi implementate așa cum trebuie.

(Citește și: ”Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene”)

Transmisia video integrală a conferinței poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

PARTENER INSTITUȚIONAL

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senatul României

PARTENERI

TRANSAVIA

ROPEA

GRAMPET GROUP

BCR

Electrica S.A.

Asociația Cronica Europeană

***