Războiul este de acum o posibilitate, o spune chiar prim-ministrul unei țări vecine cu Rusia, potrivit AFP, care subliniază că Norvegia trece la „apărare totală”, pregătindu-și populația pentru cel mai rău scenariu.
În discursul său de Anul Nou, prim-ministrul Jonas Gahr Støre i-a avertizat pe concetățenii săi că „războiul ar putea reveni în Norvegia”.
Anul 2026 a fost declarat anul „apărării totale”, concept care vizează pregătirea tuturor verigilor societății – armată, administrații, întreprinderi etc. – pentru o criză majoră sau un război.
„Timp de multe decenii, în Norvegia, ne-am permis luxul de a ne dedica resursele pentru altele”, spune Kristine Kallset, secretar de stat la Ministerul Justiției și Securității Publice.
„Avem aproximativ 18.600 de adăposturi, suficiente pentru a acoperi aproape 50% din populația țării”
Săpat sub un parc liniștit, adăpostul antiaerian din St. Hanshaugen, unul dintre cele mai mari din Oslo, va putea găzdui 1.100 de persoane în spatele ușilor sale grele de metal, dacă va veni ziua aceea, relatează AFP.
Aerul este rece, lumina palidă, toaletele rudimentare: adăpostul nu seamănă deloc cu un hotel de trei stele, dar este conceput pentru a proteja împotriva eventualelor bombardamente și amenințări NRBC (nucleare, radiologice, biologice sau chimice).
„Astăzi, avem aproximativ 18.600 de adăposturi, suficiente pentru a acoperi aproape 50% din populația” țării (5,6 milioane de locuitori), a explicat pentru France Press Øistein Knudsen, șeful Apărării Civile norvegiene.
„Multe dintre ele trebuie modernizate: au fost construite în timpul Războiului Rece, sunt umede, vechi…”, a adăugat el.
Ucrainenii le spun cum să protejeze populația de drone
Membru al NATO, regatul scandinav dorește să reinstituie obligația de a dota noile clădiri mari cu adăposturi antiaeriene, o cerință care fusese eliminată în 1998, un „beneficiu al păcii” generat de destrămarea URSS.
Ideea nu este de a construi adăposturi costisitoare, ci de a oferi o protecție minimă împotriva amenințărilor precum dronele, acum omniprezente pe câmpurile de luptă.
„Colegii mei ucraineni duc un război existențial pe propriul teritoriu și, cu toate acestea, găsesc încă timp să-și împărtășească experiențele”, subliniază Øistein Knudsen.
„Simplul fapt de a-i asculta povestind ce trăiesc, atacurile împotriva populației civile, ce înseamnă să acționezi ca forță de apărare civilă în timp de război, aceste experiențe sunt de neprețuit”, a adăugat el.
Construirea de adăposturi este una dintre cele 100 de propuneri formulate anul trecut de autorități într-o Carte albă.
„Decenii am avut luxul de a ne dedica resursele pentru altele”
Guvernul dorește, de asemenea, să crească cu 50%, până la 12.000 de bărbați și femei, efectivele Apărării Civile, să oblige toate comunele să se doteze cu un „consiliu local de pregătire” sau să crească la 50% rata de autosuficiență alimentară până în 2030.
De asemenea, gospodăriile sunt invitate să stocheze provizii suficiente pentru șapte zile.
„Timp de multe decenii, în Norvegia, ne-am permis luxul de a ne dedica resursele pentru altele”, spune Kristine Kallset, secretar de stat la Ministerul Justiției și Securității Publice.
„Dar de când situația de securitate s-a deteriorat, am înțeles că există o serie de măsuri de luat pentru a ne asigura că pregătirea noastră include și războiul în cel mai pesimist scenariu”, a subliniat ea.
(Citește și: Liderii B9, declarația de la București: Rusia, „cea mai semnificativă și directă amenințare” – NATO 3.0, o Europă mai puternică în cadrul alianței)
***
Urmărește-ne pe Google News
