Guvernul a adoptat, joi, la propunerea MAE, o HG pentru declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Printre titlurile de dosare, se numără: „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
Aprobarea HG permite inițierea procesului de publicare a documentelor, ceea ce presupune:
- inventariere
- prelucrare arhivistică şi digitalizare
- asigurarea etapizată a accesului cercetătorilor şi al publicului, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice.
Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.
„Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbuşirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, arată Ministerul de Externe.
„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziţiei. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informaţiile cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Felul în care s-a reaşezat politica externă a României după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză de după Războiul Rece aparţine istoricilor, cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale. Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta şi mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea şi publicarea lor. O democraţie matură îşi studiază istoria recentă şi o pune la dispoziţia cetăţenilor”, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu, citată în comunicat.
MAE menţionează că sunt exceptate de la declasificare materialele privind cifrul de stat şi instrucţiunile aferente, precum şi documentele referitoare la sediile şi paza misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.
Hotărârea de Guvern a fost avizată favorabil de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi de Ministerul Justiţiei şi continuă efortul de transparentizare instituţională început prin declasificarea documentelor MAE elaborate până în decembrie 1989.
Despre alegerile din 1990
„La 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri libere după perioada comunistă, care au beneficiat de prezența unui număr semnificativ de observatori străini.
Documentele din Arhivele Diplomatice ale MAE relevă dialogul purtat cu organizații internaționale precum Consiliul Europei sau Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului pentru acreditarea observatorilor în cadrul procesului electoral din România.
Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anders Bjorck s-a adresat ambasadorului României la Paris, Alexandru Paleologu, o binecunoscută personalitate, promotor al valorilor democratice, căruia i-a solicitat sprijinul pentru a fi asigurate câteva condiții fundamentale pentru buna organizare a misiunii de observare a alegerilor din România, respectiv: stabilirea de întâlniri cu reprezentanții Biroului Electoral Central, acces la lista completă a secțiilor de votare, posibilitatea de a pune întrebări votanților și membrilor secțiilor de votare, să asiste la efectuarea numărătorii voturilor, să verifice repartizarea sacilor cu buletinele de vot și să le fie puse la dispoziție mașini și șoferi pentru deplasările observatorilor străini.
Observatorii acreditați la alegerile din 20 mai 1990 din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au sosit în România în zilele de 16 și 17 mai 1990 și s-au întâlnit cu liderii tuturor partidelor politice, cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale din România: Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului și Grupul pentru Dialog Social, precum și cu autoritățile române responsabile cu organizarea procesului electoral. Au asigurat, alături de reprezentanți ai Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului, ai Federației Internaționale pentru Drepturile Omului și de observatori acreditați provenind din țări de pe toate continentele, monitorizarea procesului de vot și efectuarea numărătorii voturilor”, au precizat reprezentanți ai Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
(Citește și: Desecretizarea arhivei SIPA: Guvernul a votat Hotărârea. În următorii 3 ani va fi inventariată. Accesul la documente, din 2020)
****
Urmărește-ne pe Google News
