Ministerul Economiei a organizat luni consultări cu reprezentanți ai sindicatelor, ai patronatelor, ai companiilor private și ai companiilor de stat despre viitorul industriei de apărare, în contextul programului SAFE, care trebuie să aibă contractele semnate până la 31 mai.
„Astăzi am avut oportunitatea să dialogăm între reprezentanți ai sindicatelor, reprezentanți ai patronatelor, reprezentanți ai companiilor private, reprezentanți ai companiilor de stat despre viitorul industriei de apărare din România și, bineînțeles, despre instrumentul SAFE (Security Action for Europe, n.r). Cred că am făcut un exercițiu absolut fundamental de dialog deschis. Am avut o prezentare a principiilor generale și arhitecturii SAFE, explicând faza în care ne aflăm legat de acest proces și rolurile fiecărei instituții. Am transmis ideea importantă că trebuie să facem un drum împreună. Îmi doresc ca, dincolo de anumite instabilități politice, să continue acest dialog între instituții și mediul privat, respectiv companiile de stat și posibili investitori. E foarte important să continue discuțiile și între ei, pentru că SAFE-ul este o oportunitate mare, uriașă, dar oportunitatea pe orizontală și pe verticală, dincolo de 2030, este și mai mare”, a declarat, luni, ministrul Economiei Irineu Darău, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, instrumentul european SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea industriei de apărare din România, prin atragerea de investiții, transfer de tehnologie și creșterea producției locale.
SAFE ar putea aduce anual fonduri echivalente cu 1% din PIB-ul României
SAFE ar putea reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României anual, iar obiectivul este ca cel puțin jumătate din fonduri să fie cheltuite în România, a mai spus Darău.
„SAFE-ul înseamnă aproximativ 1% din PIB-ul României, anual, dacă facem un calcul, pentru că e un program pe patru ani. Raportat la angajamentele României privind cheltuielile în industria de apărare, avem și mai mult de cheltuit – dacă în SAFE reușim să impunem aproximativ 50% localizare reală, măsurabilă în România, nu pot decât să-mi doresc pe viitor ca fiecare procent din PIB cheltuit în Apărare să aibă același principiu în care măcar jumătate să poată fi cheltuit în România. La modul foarte onest, și asta am transmis și tuturor participanților, până la 31 mai nu putem avea certitudine 100% pe nimic. Există, bineînțeles, discuții avansate, negocieri. Știți că au trecut niște propuneri prin CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării, n.r.), prin comisiile de apărare. Se lucrează intens pentru a finaliza aceste propuneri”, a adăugat Darău.
El a precizat că Ministerul Economiei propune condiții de cooperare pentru creșterea producției locale în cadrul proiectelor SAFE.
„Ministerul Economiei a avut rolul și îl are în continuare să propună cerințele de cooperare, adică să facem propuneri realiste, astfel încât în 4 ani și jumătate să obținem procentul maximal, aș spune, de localizare în România. Și asta am făcut, produs cu produs, proiect cu proiect”, a afirmat ministrul.
În opinia sa, așteptările trebuie să fie „foarte realiste”, iar România nu poate dezvolta o industrie de apărare complet izolată de partenerii externi.
Împrumuturi la condiții avantajoase, pe termen lung
„Există în spațiul public unele declarații care sugerează că am putea să avem industria națională de apărare izolată de restul, că am putea să facem 100% localizare, să nu primim tehnologie de nicăieri. Eu spun că este un narativ fals. Este un narativ care, dinainte să se întâmple SAFE-ul, vrea să impregneze mediul cu dezamăgire. Noi cred că facem fix ceea ce trebuie prin SAFE. Atragem într-adevăr și investiții străine, ne întâlnim cu producția locală, avem capacități de producție, nu sunt neapărat perfecte și nu au totdeauna ultimele tehnologii. Încercăm să asigurăm că în 4 ani și jumătate vom avea noi tehnologii în România, transfer de tehnologie inclusiv cu licențe, cât de mult se poate, și dezvoltarea capitalului uman”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, SAFE este un instrument esențial pentru apărarea comună a Europei și oferă României acces la finanțare în condiții mai avantajoase decât cele de pe piețele externe.
„Un alt lucru pe care țin să-l spun, pentru că la fel există niște narative din punctul meu de vedere, acestea mai de la est, care spun că n-ar trebui să avem SAFE. Aceste narative înseamnă că am rămâne fără apărare. SAFE este un instrument de apărare comună a Europei, este un instrument prin care România va lua într-adevăr împrumuturi, dar cu 3% dobândă, când România e undeva la 7%, cu 10 ani de perioadă de grație și până la 45 de ani perioadă de rambursare. Să nu uităm că orice procent din PIB cheltuit pe apărare sau pe alte domenii în România, dacă îl socotim pe partea de deficit și de împrumuturi, ne împrumutăm la costurile României. Așadar, faptul că, pentru a doua oară după PNRR în toată istoria Uniunii Europene, statele europene își mutualizează împrumuturile și duc dobânzile în jos este un beneficiu net pentru România”, a subliniat ministrul interimar al Economiei.
În 5 mai 2026, Guvernul a aprobat, prin memorandum, semnarea acordului de împrumut dintre Comisia Europeană și România, în valoare de 16,68 miliarde de euro, de către ministrul Finanțelor. După semnare, acordul urmează să fie aprobat prin lege, conform legislației privind datoria publică.
Evenimentul de luni organizat de Ministerul Economiei a avut loc în contextul pregătirilor pentru Black Sea Defense & Aerospace 2026 și a reunit reprezentanți ai industriei de apărare, organizații de profil și camere de comerț, pentru discuții privind evoluția sectorului și oportunitățile de dezvoltare.
(Citește și: ”Comisiile Parlamentului au aprobat programul SAFE – Undă verde pentru 16,68 mld. euro în împrumuturi UE pentru înzestrare militară – 50% din fonduri vor merge în industria națională de apărare, care va fi declarată industrie strategică”)
(Citește și: ”Primul contract finanțat prin programul SAFE a fost semnat pentru tronsonul Pașcani–Suceava al A7”)
***
Urmărește-ne pe Google News
