Patru echipe de liceeni români care au participat la o competiție internațională de anvergură în domeniul roboticii, organizată în SUA, s-au clasat pe primele patru locuri: echipa Velocity de la liceul „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila a câștigat Campionatul Mondial „FIRST Tech Challenge”, echipa Heart of RoBots de la Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu” din Buzău a obținut locul al doilea, echipa Quantum Robotics de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti a câştigat locul al treilea, iar echipa AiCitizens de la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” din Focşani s-a clasat pe locul al patrulea.
Preşedintele Nicuşor Dan i-a felicitat duminică pe elevii români din lotul naţional de robotică, participanţi la Campionatul din Houston, SUA, pentru clasarea pe primele patru locuri ale acestei „prestigioase competiţii internaţionale”.
Şeful statului afirmă că pe unii dintre aceştia i-a cunoscut în aprilie, în tabăra de pregătire de la Universitatea de Vest din Timişoara, când a fost „impresionat de energia şi creativitatea lor”.
„Felicitări elevilor români din lotul naţional de robotică care au participat la Campionatul Mondial „FIRST Tech Challenge” din Houston, SUA, şi au câştigat primele patru locuri ale acestei prestigioase competiţii internaţionale”, le-a transmi preşedintele Nicuşor Dan, într-o postare pe Facebook.
Şeful statului s-a declarat „impresionat de energia şi creativitatea lor”.
„Pe o parte dintre aceştia i-am cunoscut în luna aprilie, când se aflau în tabăra de pregătire de la Universitatea de Vest din Timişoara şi am fost impresionat de energia şi creativitatea lor”, afirmă Nicuşor Dan.
„România e mândrǎ de voi!”, încheie preşedintele Nicuşor Dan.
FIRST Tech Challenge (FTC) este o competiție de robotică cu tradiție în SUA, care se adresează elevilor din clasele 7-12 și care presupune proiectarea, construirea și programarea unui robot.
Competiția se desfășoară și în România din anul 2016 sub numele de FIRST Tech Challenge România și este organizată de Asociația Nație prin Educație, iar meciurile competiționale se dispută în alianțe: două echipe în alianța albastră, două echipe în alianța roșie și patru roboți pe un teren specific de joc.
Construcția robotului este bazată pe un kit care este format din piese metalice și/sau plastic, din care se construiește structura și sistemul de angrenare, împreună cu diferite piese electronice (senzori, sisteme de control, cameră video).
(Citește și: Echipa de robotică a Liceului de Informatică din Arad merge la campionatul mondial din SUA – cu ajutorul donațiilor. Trebuie să mai strângă 10.000 $, în 5 zile)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Cunosc universul First Tech Challenge din primul an de implementare a acestui spectaculos program în România.
E excelent ce au reușit acești tineri la FTC World Championship, la Houston, weekend-ul trecut, dar cred că merită puțin mai multă atenție modul în care sunt înțelese și prezentate rezultatele acestor competiții.
Suntem buni dar încă nu la modul în care să fie justificat să se transmită public, în numele președintele Nicușor Dan, că echipele din România ”au câştigat primele patru locuri ale acestei prestigioase competiţii internaţionale”.
De fapt, cele patru alianțe clasate pe primele patru locuri ale celei mai mari competiții de robotică pentru liceeni au inclus și câte o echipă din România. Una dintre aceste alianțe, incluzând echipa Velocity, din Brăila, chiar a câștigat competiția.
Ca să nu ajungem să ne imaginăm că Houston e cam ca un câmp de luptă pe care singurele echipe supraviețuitoare și, în plus, câștigătoare ale primelor patru locuri sunt cele din România, sigur merită să înțelegem câte ceva din mecanica extrem de complexă a acestei competiții!
E de știut că fiecare alianță ajunsă în finala competiției e constituită din câte trei echipe, o echipă căpitan de alianță, câștigătoare a uneia dintre cele șase divizii în care au fost împărțite cele circa 360 de echipe participante la competiție și alte două echipe alese de către echipa căpitan din rândul celor cu care a colaborat și a concurat în cadrul diviziilor.
Sistemul de evaluare a performanțelor obținute de către fiecare echipă este extrem de complex, bazat pe desfășurarea unui număr mare de meciuri de clasament între diverse alianțe în cadrul a șase divizii. De exemplu, în faza desfășurată în cadrul diviziilor, fiecare echipă a făcut parte și a jucat în 10 meciuri, în cadrul a 10 alianțe diferite.
Cele patru echipe românești calificate în finală au obținut rezultate diverse în cadrul diviziilor din care au făcut parte: AiCitizens și Quantum Robotics au câștigat diviziile din care au făcut parte, Heart of RoBots s-a clasat pe locul 4, iar Velocity pe locul 26 într-o divizie a cărei echipă câștigătoare, Exodus, i-a ales ca membri ai alianței pentru faza finală.
Cred că în locul entuziasmului exagerat sunt suficient de semnificative pentru a fi menționate în comunicarea publică a rezultatelor evenimentului fapte de genul:
– o echipă românească, Velocity, a făcut parte din alianța câștigătoare a competiției, sau
– două echipe din România au făcut parte din alianțele care au disputat finala mare a competiției, sau
– două echipe românești au fost căpitani de alianțe în faza finală a campionatului mondial de robotică, sau
– patru echipe românești au făcut parte din cele patru alianțe care au disputat semifinalele competiției.
Dincolo de aceste rezultate punctuale poate este cel puțin la fel de important de comunicat cam ce înseamnă ”universul” First Tech Challenge în România, la 10 ani de la start:
– cu siguranță una dintre cele mai atractive și de succes domenii de activități extrașcolare ale liceenilor, în primul rând, dar și ale elevilor din ciclul gimnazial.
– o creație spectaculoasă obținută prin 10 ani de muncă de către Asociația Natie Prin Educatie, care are meritul principal pentru adopția și difuzia conceptului, ”inventat” în și administrat din Statele Unite.
– 211 echipe din România înregistrate pentru sezonul competițional 2025-2026,
– 25 de echipe din București
– Pitești și Galați sunt orașele cu al doilea număr de echipe înregistrate (câte 10), iar Timișoara al treilea (9)
– județul Argeș are cel mai mare număr de echipe înregistrate (16), Galați 12, Cluj și Timiș câte 11, dar Caraș-Severin, Covasna, Ilfov, Harghita, Teleorman nu au nici una
– în județul Hunedoara sunt 7 orașe distincte (Deva, Hunedoara, Petroșani, Petrila, Vulcan, Lupeni, Hațeg) care au echipe înscrise
– cea mai mică localitate având o echipă participantă este Baia de Aramă, cu 4478 locuitori
– Cernavodă, cu 15088 locuitori, este cel mai mic oraș care are două echipe participante
– există un număr semnificativ de 5 școli care au câte trei echipe participante la competiție: Colegiul National ”Mihai Viteazul” din Bucuresti, Colegiul National ”B.P. Hasdeu” din Buzau, Liceul Teoretic de Informatica „Grigore Moisil” Iasi, Colegiul National ”Alexandru Odobescu” Pitesti, Colegiul National „Ion Luca Caragiale” Ploiesti
– interesul pentru robotică se concretizează în echipe participante la FTC chiar și în școli-surpriză, cum este Liceul de Arte Slobozia
În mod indiscutabil, echipele din România obțin rezultate spectaculoase la Campionatul Mondial de Robotică organizat de FTC, dar comunicarea acestor succese trebuie bazată pe o mai bună cunoaștere a acestui adevărat fenomen.
Felicitări tuturor celor care se implică și participă ca membri ai echipelor, organizatori, școli și organizații gazdă, sponsori și entuziaști reprezentanți ai autorităților locale care sprijină echipele. O notă distinctă merită BRD care a asigurat, din primul an, ”combustibilul” pentru decolarea FTC în România!
Felicitări speciale mentorilor și coordonatorilor echipelor și părinților care duc cea mai mare povară pentru finanțarea participării cu succes la competiții locale, regionale, naționale și, iată, internaționale!
Cu siguranță FTC a schimbat viețile câtorva mii de liceeni, dintre care sunt mândru că știu personal câteva zeci bune, din Timișoara, Jimbolia, Arad, Deva, Pitești sau Petrila!
Sper ca cineva să dezvolte un studiu care să măsoare efectul participării la program a acestor mii de tineri, la nivel individual, al școlilor și localităților din care ei provin, dar și la nivelul generației lor!
Cu siguranță pot fi extrase concluzii care să ajute la îmbunătățirea multor activități din domeniul educațional, poate al cercetării și antreprenoriatului, dar și al construcției de comunități și finanțării programelor de tineret.