Presiunile stagflaționiste din zona euro s-au intensificat înaintea ședinței de politică monetară a Banca Centrală Europeană de joi, arată analizele publicate de ING și Capital Economics, pe baza celor mai recente sondaje ale instituției europene.
Potrivit ING, „rezultatele sondajelor arată că presiunile stagflaționiste din zona euro au crescut în mod clar, complicând situația BCE nu doar la ședința de joi, ci și pe termen mai lung”.
Evaluarea vine după publicarea sondajului privind creditarea bancară și a celui privind așteptările consumatorilor, care indică simultan deteriorarea dinamicii economice și creșterea anticipațiilor inflaționiste.
Astfel, sondajul privind creditarea bancară pentru primul trimestru din 2026 arată o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru creditele de consum, cât și pentru împrumuturile acordate companiilor, precum și o cerere mai slabă pentru credite noi.
În paralel, sondajul privind așteptările consumatorilor indică o creștere a anticipațiilor inflaționiste în luna martie pentru toate orizonturile de timp, în condițiile în care „așteptările de inflație pe un an ajungând la 4% de la an la an, față de 2,5% în februarie”, potrivit analiștilor băncii olandeze.
ING subliniază că aceste evoluții reflectă un context economic mai complex, în care „războiul din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie nu reprezintă doar un șoc inflaționist, ci mai degrabă un șoc stagflaționist pentru economia zonei euro”. În acest cadru, banca apreciază că, „deși creșterea anticipațiilor inflaționiste va alimenta dezbaterea privind majorarea dobânzilor, semnele tot mai evidente ale încetinirii economice vor face ca majorările agresive ale dobânzilor să fie mai dificil de justificat”.
Efectele negative au depășit așteptările analiștilor
Specialiștii Capital Economics atrag atenția, la rândul lor că datele din sondajul BCE privind creditarea bancară sugerează o deteriorare mai amplă a activității economice decât se estima anterior. „Sondajul BCE privind creditarea bancară (BLS) pentru T1 sugerează că efectele negative ale creșterii prețurilor la energie asupra activității economice din zona euro ar putea fi mai mari decât am presupus”, notează analiștii.
Aceștia evidențiază că „BLS a arătat o scădere accentuată a cererii de credite din partea gospodăriilor și firmelor”, iar „reducerea cererii de credite de consum indică o creștere a consumului gospodăriilor apropiată de zero sau chiar sub zero”. În plus, „cererea pentru credite ipotecare rezidențiale a scăzut până la un nivel compatibil cu o contracție a investițiilor în locuințe”, în timp ce „cererea firmelor pentru credite destinate finanțării investițiilor a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii doi ani”.
În acest context, indicatorii agregați trimit la o stagnare economică.
„Indicele nostru compozit al standardelor de creditare și al cererii de credit este, în linii mari, compatibil cu o stagnare a PIB-ului în trimestrul al doilea”, arată Capital Economics, adăugând că „cel mai recent indice PMI compozit indică o imagine similară”, ceea ce ar însemna „un rezultat mai slab decât creșterea de 0,2% trimestru la trimestru pe care o estimasem”.
Anticipațiile inflaționiste, la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023
Totodată, perspectiva inflației rămâne o sursă majoră de îngrijorare.
Concret, „anticipația mediană pentru inflația din următoarele 12 luni a crescut la cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, iar anticipațiile mediane pe termen de trei ani au urcat spre nivelurile maxime atinse în 2022”.
În privința riscurilor de propagare a inflației, analiștii Capital Economics consideră că „dacă anticipațiile mai ridicate se vor traduce în efecte semnificative de runda a doua asupra inflației va depinde, în parte, de evoluția salariilor”.
Deocamdată, semnalele sunt mixte: așteptările firmelor privind prețurile de vânzare au crescut, însă cele privind creșterea salariilor au scăzut.
Totuși, analiștii avertizează că scenariul se poate deteriora dacă șocurile externe persistă: „dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și prețurile la energie rămân peste nivelurile din scenariul de bază, aceste efecte ar putea să se intensifice”.
(Citește și: ”ING: Productivitatea, nu populația, este motorul lipsă al UE – Statul social are nevoie de creștere economică pentru a rămâne sustenabil – Creșterea potențială a zonei euro ar putea scădea sub 1%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
