VIDEO Radu Crăciun, vicepreședinte, Asociația Administratorilor Independenți: Fondurile publice vor scădea, finanțarea privată devine esențială pentru economie

23 aprilie, 2026

Vicepreședintele Asociației Administratorilor Independenți, Radu Crăciun,avertizează că finanțarea publică pentru dezvoltare va intra într-un declin structural în următorii ani, ceea ce va forța o schimbare majoră de paradigmă economică. „Orice vi se spune, realitatea este că, în următorii cinci ani, fondurile publice destinate dezvoltării economice vor fi în scădere.”, a declarat acesta, subliniind că economiile europene trebuie să treacă de la modelul bazat pe consum și finanțare publică la unul bazat pe investiții și capital privat.

Explicațiile au fost oferite la Conferința ”Finanțarea Dezvoltării: (re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursDeGuvernare – în paralel cu criza politică – la Parlamentul României, Comisia de Buget-Finanțe din Senat, în data de 22 aprilie. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK

Crăciun a arătat că sursele tradiționale de finanțare – bugete de stat, fonduri europene și instituții multilaterale – se vor restrânge, iar soluția o reprezintă extinderea capitalului privat în infrastructură. El a indicat creșterea globală a investițiilor private în infrastructură, estimată la circa 1.600 miliarde dolari, cu expunere în domenii precum energie, infrastructură socială, transport și digitalizare.

Oficialul a remarcat interesul în creștere al investitorilor internaționali pentru Europa Centrală și de Est, cu Polonia ca reper principal de dezvoltare, și a susținut că aderarea României la OCDE ar putea accelera semnificativ atragerea de capital.

Totodată, Crăciun a evidențiat potențialul fondurilor de pensii ca investitori instituționali în proiecte de infrastructură, menționând că acestea pot contribui semnificativ fără a-și asuma expuneri ridicate.

În privința companiilor listate la bursă, el a reafirmat sprijinul pentru listările companiilor de stat, dar a atras atenția că firmele românești rămân subdimensionate regional, ceea ce limitează dezvoltarea lor comparativ cu competitorii din Europa Centrală.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

Orice vi se spune, realitatea este că, în următorii cinci ani, fondurile publice destinate dezvoltării economice vor fi în scădere. Și, de aici cred că trebuie să plecăm. De aici, cred că a plecat și ideea acestei conferințe.

Așa cum am văzut deja, se discută foarte mult de schimbarea paradigmei, de la consum, la investiții. Să trecem de la economie care a crescut prin consum, la economie care să crească prin investiții.

Cred că, de fapt, e nevoie chiar de mai mult decât atât. De o a doua schimbare de paradigmă. Și anume, o schimbare de paradigmă ce privește modul în care finanțăm investițiile. Pentru că, de decenii, aș spune, suntem obișnuiți să finanțăm investițiile fie de la bugetul statului, fie cu fonduri europene. Și, eventual, niște multilaterale de tip BERD, IFC și așa mai departe. Or, așa cum bine știm, bugetul statului trece printr-un proces de ajustare și, așa cum bine știm, fondurile europene vor fi în scădere față de ce am văzut până acum.

Care este soluția? Am fost acum o lună la Berlin, la cea mai mare conferință a fondurilor de infrastructură din lume. Au fost peste 3.500 de participanți. Investitori și manageri de fonduri de infrastructură. Fonduri de infrastructură care, în esență, ridică capital privat pentru a face investiții în infrastructură. Boston Counsulting Team Group estima în 2025 că, la nivel mondial, sunt 1.600 de miliarde de dolari investiți în infrastructură, de către capitalul privat. Deci, asta este dimensiunea.

Și, vestea interesantă este că aceste proiecte de infrastructură pe care le finanțează fondurile de infrastructură abordează domenii extrem de diverse. Infrastructură socială, de exemplu – spitale, școli, universități, cămine de studenți, cămine de bătrâni. Infrastructură energetică, de care vorbește toată lumea. Infrastructură de mobilitate. Infrastructură de reciclare a apei. Infrastructură digitală. Și, în creștere, infrastructură cu scop dual, civil și militar, de tipul pistelor de aterizare, de tipul clădirilor, care pot să adăpostească și civili, dar și militari.

M-am întors de acolo cu niște vești foarte interesante, revelatoare, aș spune. În primul rând, o surpriză a fost cât de importantă este aderarea României la OECD. Au fost cel puțin patru manageri de fonduri care au spus că de-abia așteaptă ca România să adere la OECD pentru că interesul investitorilor în fondurile de infrastructură va fi mult mai mare. Și au fost răspunsuri unprompted, ca să zic așa. Nu eu am fost cel care am întrebat, ci ei, din propria inițiativă, l-au menționat.

Al doilea element foarte important, cred, este creșterea interesului investitorilor în fonduri de infrastructură pentru Europa Centrală și de Est. Tradiția de până acum era ca investitorii instituționali occidentali să fie interesați în fonduri de infrastructură care investesc în Occident. Nu mai este cazul. Datorită oportunităților în creștere în Europa Centrală și de Est, vedem din ce în ce mai mulți investitori occidentali interesați să finanțeze infrastructură din Europa Centrală și de Est. Condiția acestor întâlniri a fost experiența managerilor în Europa Centrală și de Est.

Toți, în menționarea experienței, începeau cu Polonia. Deci, Polonia are ani buni de avans, de expertiză în zona asta de utilizare a fondurilor de infrastructură private. Și cred că avem mult de învățat de la Polonia. Din punctul ăsta de vedere, salut rolul în creșterea BID în România și știu că este în contact cu instituția omoloagă din Polonia, de unde sunt convins că au foarte multe de învățat. BGK se cheamă instituția din Polonia. Pentru că instituții precum BID, precum multilateralele, peste tot în Europa Centrală și de Est sunt investitori ancora. Adică sunt investitori care sunt primii ce investesc în astfel de fonduri și apoi sunt urmați de fonduri de pensii, de investitori instituționali și așa mai departe. Pentru că, cumva, este o garanție a unei bune reputații pentru acele fonduri. De aceea este foarte important că această maturizare BID și în cazul României să se accelereze, mai ales că, deocamdată, știm că avem o guvernanță temporară acolo și ea trebuie să devină una normală, ca să spun așa, permanentă.

Vreau să semnalez că discuțiile pe care le-am avut eu și colegii din zona de pensii acolo au produs oarecare efervescență. Adică deja sunt manageri de fonduri de infrastructură care au început să vină în România și cărora le recomand să se întâlnească cu doamna Nicolescu la BID, cu ASF-ul și așa mai departe. Există deja acest bulgare de zăpadă care a început să se rostogolească și pe care noi trebuie să-l menținem. Adică, trebuie să ne asigurăm că ei vor rămâne mai departe interesați în România, pentru a ridica capital în România și pentru a finanța în România. Și asta cred că trebuie să ne preocupe, cum facem ca să amplificăm acest val de interes pentru România, în condițiile în care până acum preferatele au fost Polonia și țările baltice. Țările baltice, și ele foarte de succes în această privință.

Asta înseamnă să avem o legislație prietenoasă și stabilă pentru manageri și investitori. Nu vă ascund faptul că cineva, unul dintre ei, îmi spunea că au hotărât să amână investiția în România după o experiență nefavorabilă acum 6 – 7 ani cu proiectul de energie regenerabilă, când legislația, inițial foarte favorabilă, a fost schimbată și mulți au ieșit pârliți, ca să zic așa, din acest lucru. Iată cum lucrurile acestea au un impact pe termen lung.

De asemenea, cred că această coordonare cu IAF-ul, cu BERD-ul, trebuie să continue, pentru că, așa cum spuneam, sunt investitori ancoră în astfel de fonduri de infrastructură. Și iarăși, cred că este esențial ca managerii de fonduri care vin să aibă libertatea să identifice oportunitățile cele mai bune pentru a plasa acești bani, bani care să producă randament, aceasta fiind cheia succesului. Deci, spre deosebire, poate, de fondurile europene care nu urmăreau un randament investițional, când vorbim de fonduri de infrastructură, fără doar și poate, ele trebuie să producă un randament, în așa fel încât să fie un win-win, în care câștigă și țara respectivă, dar câștigă și cei care au investit.

Deci, vestea bună este că există capital și modele de succes care să înlocuiască fondurile publice sau ale Uniunii Europene. Totul este să le atragem. Ca să mă raportez la fondurile de pensii, 1% din activele fondurilor de pensii înseamnă 400 de milioane de euro. 400 de milioane de euro înseamnă o contribuție semnificativă la un fond de infrastructură, fără ca fondurile de pensii să aibă o expunere foarte mare. Deci, e o sursă de finanțare care cred că poate să fie în beneficiul tuturor, mai ales că ar asigura și o diversificare suplimentară pentru fondurile de pensii.

Al doilea subiect pe care aș vrea să-l abordez este unul care este foarte fierbinte zilele acestea, legat de listarea de pachete de acțiuni ale companiilor de stat la bursă. Și vreau să spun de la bun început, și cei care mă știu și m-au știut în calitate de președinte al Asociației Pensiilor Private în cei opt ani cât am fost acolo, știu că sunt un mare avocat al listărilor la bursă. Există însă un DAR, pe care vreau să-l semnalez și aș vrea să îl propun ca temă de gândire. Boala cronică de care suferă firmele românești, din păcate, și firmele mari românești, este că sunt prea mici raportat la regiune. Polonia și cred că a fost de curând chiar un articol în presă care semnala că țări precum Polonia, Ungaria, Cehia au firme mari, de anvergură regională. Firmele românești, din păcate, chiar și cele mai mari firme românești nu au anvergură regională. Și asta ține foarte mult de viziunea pe care vrem să o avem în legătură cu aceste companii.

Deci prima întrebare este: Ne dorim să avem companii românești de anvergură regională? Și, dacă răspunsul este DA, așa cum mă aștept, atunci întrebarea este: Nu cumva aceste listări la bursă nu ar trebui să vândă acțiuni deja existente, ci ar trebui să fie emisiuni noi de capital, care să permită firmelor românești să capete o anvergură regională prin achiziții și fuziuni? Pentru că vedem acum câte discuții a produs acest plan. Odată el aplicat, nu va mai fi foarte curând o altă ocazie în care să fie făcută o nouă majorare de capital. Ce vreau să spun: este o ocazie care ar putea fi unică pe termen mediu.

Și atunci, dincolo de beneficiile pe care o prezență mai semnificativă a acționarilor minoritari și a listării la bursă o aduce, ar trebui ca această oportunitate să fie folosită și pentru creșterea anvergurii firmelor românești, în așa fel încât să poată să devină jucătorii regionali. Listarea la bursă nu trebuie să fie un scop în sine, ea trebuie să servească unei viziuni. Haideți să avem o viziune de campion regional al anumitor companii și să le finanțăm prin bursă, dacă tot există acest apetit.

Intervenție Alexandru Nazare: O să încep cu finalul. Bineînțeles că ar trebui să avem ambiția să creăm cadrul în care companiile românești să se uite a regiune. Absolut normal ca la dimensiunea economiei României în regiune să avem astfel de ambiții. Și ambițiile să fie transformate în planuri concrete.

Și nu a fost o întâmplare că în planul de relansare apar niște bani pentru internaționalizarea business-ului românesc. Apar niște bani pe care Exim Bank să îi dea companiilor care au proiecte în regiune. Fie că e vorba de garanții, fie că e vorba de investiții.

Structura planului de relansare, așa cum a fost construită, reflectă această viziune. Inclusiv banii care au fost puși deoparte în programul pe care trebuie să îl facă BID pentru atragerea unor investiții de la românii din diaspora. Dar, asta e o altă discuție.

Am avut oportunități. Vă reamintesc momentul în care Transgaz putea să cumpere un pachet de acțiuni de la companie omologă din Grecia în 2017 – 2018, care ar fi fost o investiție foarte bună la momentul respectiv. Deci ar trebui să urmărim astfel de investiții în regiune și companiile de anvergură pe care le avem astăzi să se dezvolte mai departe. Și nu doar companiile de stat. Vorbesc de companii private românești care să fie mult mai active în zona noastră. Fără instrumente nu vor face acest lucru. De aceea Exim Bank trebuie să-și facă treaba și să-i ajute. Noi le-am pus la dispoziție bani pentru acest lucru, în program.

Să știți că, în privința OECD, au fost progrese majore în aceste 10 luni. Am recuperat enorm de mult. Inclusiv din punct de vedere al avizelor pe care le-am obținut – practic Ministerul de Finanțe și-a îndeplinit misiunea. Toate avizele au fost obținute, inclusiv studiul economic validat.

Dar au fost foarte multe lucruri de recuperat în privința țintelor pe care le avea ANAF. Unde a fost enorm de lucru. Prețul de transfer, acorduri mutuale, acordul de preț în avans, discuții cu administrații fiscale, închiderea unor discuții cu administrații fiscale, discuții care erau deschise de foarte mult timp și, cumva, înghețate. Și, într-adevăr, aderarea la OCDE va deschide apetitul multor investitori pentru piața românească, pentru că este o condiție obligatorie pentru aceștia să investească la noi.

De asemenea, cred că va exista un efect și în privința primelor de risc. Un efect extraordinar de bun. Am purtat astfel de discuții cu partenerii din OCDE. Cu secretarul general, Mathias Cormann, am avut o întâlnire inclusiv la Washington, foarte scurtă, de coordonare, apropo de ultimele aspecte pe care le mai avem de închis. Și am fost inclusiv în discuții la Paris, acum două luni, în care am făcut o reevaluare a ultimelor discuții legate de studiul economic și o discuție în profunzime legată de studiul economic, în grupul de lucru, cu toate celelalte state și reprezentanții celelalte state.

Sunt absolut de acord, și nu o spun prima oară, tot repet, de câțiva ani buni încoace, că trebuie să prețuim cât mai mult fondurile europene, cât le mai avem, pentru că suntem într-o perioadă în care, în mod cert, acestea sunt pe o pantă de scădere. Cu atât România se dezvoltă, vom avea acces mai puțin la fonduri europene și cu atât mai mult trebuie să le prețuim. Poate că în ultimii 15 ani ne-am obișnuit cu ele ca un dat. Îmi amintesc, în 2010, în primăvară, deja aderasem de trei ani, absorbția la infrastructură era infimă. Zeci, zeci de mii, sute de mii de euro, eram la același nivel, pentru că erau probleme cu autoritățile de management și structura de management fusese aprobată cu multă întârziere. Uitați că suntem 16 ani mai târziu, dar ne-am obișnuit în acești 16 ani să avem fonduri europene cvasi la discreție.

Nu va mai fi această situație în următorii zece ani și cu cât anticipăm mai bine și reușim să facem suprapunerea între fondurile private și dezvoltarea economiei private pe această zonă a fondurilor europene care au fost per se la dispoziție, până acum, cu atât ne va fi mai bine în viitor. Dar această capacitate de anticipare trebuie să fie pregătită, trebuie transpusă în fapte, trebuie transpusă în acte normative, planurile astea trebuie să le punem în operă, iar pentru acest lucru avem nevoie de timp, stabilitate și consecvență.

De aceea, cu atât mai importantă este direcția pe care am imprimat-o în aceste zece luni și premierul Ilie Bolojan a fost extrem de atent cu aceste subiecte, le-a tratat cu maximă atenție și seriozitate și de aceea a reușit să-și câștige și respectul investitorilor și al instituțiilor financiare internaționale, pentru că a arătat că poate să ducă mai departe, în cu totul alte condiții, un program de consolidare care, în momentul de față, este în grafic. Și trebuie să continue, cu atât mai mult cu cât a demonstrat acest lucru până acum. Este o garanție că poate să ducă acest program la bun sfârșit, cu beneficiile pe care le-am subliniat, în mai multe rânduri, în intervenția de astăzi.

Vom demara procesul de selecție la BID în cel mai scurt timp, este în lucru și sper să accelerăm lucrurile acolo, ca să închidem subiectul cât mai rapid. Și discuții cu băncile de dezvoltare din regiune deja sunt antamate la Conferința celor trei mări, de la Dubrovnik, care va avea loc la finalul acestei luni, ocazie cu care vom discuta și subiectul fondului de investiții cu FEI-ul, despre care am vorbit mai devreme. Cred că e un pas foarte important și ați văzut că în programul de relansare avem această prevedere legată de fondurile de pensii în aceste vehicule investiționale create de BID ca un prim pas. Și sunt de acord cu propunerea dumneavoastră că trebuie să găsim împreună cu ASF-ul un mod prin care fondurile de pensii să poată investi mai mult în această zonă.

Vă mulțumesc foarte mult și vă mulțumesc pentru invitație și sper să ținem cât mai aproape pentru această zonă a fondurilor de investiții cu propunerile pe care ROPEA le are. Le-am luat în calcul, ați văzut că legea Ecosistem a fost aprobată, e un pas important și vom continua acest lucru în perioada următoare. Vorbim despre rolul investitorilor, despre start-up-uri și locul, așa ar fi titlul, locul unde banii caută inovația și unde mișcăm spre inovare.

***