VIDEO Mihaela Mihăilescu, deputy head România, BERD: România trebuie să treacă la un model de creștere bazat pe productivitate

23 aprilie, 2026

Mihaela Mihăilescu, associate director, deputy head România în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a afirmat că România trebuie să accelereze tranziția către un model de creștere bazat pe productivitate, în contextul costului ridicat al finanțării și al limitării facilităților fiscale. Ea a subliniat că experiența Poloniei arată rolul esențial al diversificării capitalului și al dezvoltării pieței de private equity, care a contribuit la apariția unor campioni regionali și la consolidarea sectorului privat.

Explicațiile au fost oferite la Conferința ”Finanțarea Dezvoltării: (re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursDeGuvernare – în paralel cu criza politică – la Parlamentul României, Comisia de Buget-Finanțe din Senat, în data de 22 aprilie.

Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Aceasta a explicat că experiența Poloniei este relevantă pentru România prin modul în care a fost construit un ecosistem financiar mai complex, în care fondurile de investiții, piețele de capital și instrumentele de tip equity au avut un rol major în sprijinirea companiilor locale să se extindă regional și să devină mai competitive.

În acest context, Mihăilescu a subliniat că România are nevoie de o tranziție similară, de la finanțarea preponderent bancară către un mix mai larg de instrumente financiare, inclusiv private equity, blended finance și parteneriate public-private, pentru a susține creșterea pe termen lung a sectorului privat.

„Încercăm să folosim experiența dânșilor și să o implementăm la realitatea românească, ceea ce echipa de acolo a implementat cu succes în Polonia”, a declarat oficialul BERD, referindu-se la modelul polonez ca reper pentru reformele și instrumentele financiare care ar putea fi replicate în România.

Ea a precizat că instituția lucrează deja la transferul de bune practici din piețe mai dezvoltate, precum Polonia, inclusiv în zona pieței de capital și a politicilor de investiții, în colaborare cu autoritățile române.

BERD susține că o astfel de transformare este esențială pentru creșterea competitivității economiei românești și pentru dezvoltarea unor companii locale capabile să devină jucători regionali, într-un context european în care accesul la capital devine tot mai competitiv.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

Sunt directoare-adjunctă a biroului BERD din București. Mă bucur că am ocazia să particip la acest eveniment și mă bucur că avem alături atât partea legislativă, dar și mediul de business, mediul de afaceri. Eu o să mă refer foarte tare la zona de mediu de afaceri, pentru că asta facem noi, dar cu siguranță este un subiect foarte larg și poate fi abordat din foarte multe perspective. O să mă limitez cumva la perspectiva noastră, dar mă bucur în măsura în care pot să răspund la întrebări care depășesc cumva cadrul pe care încerc eu să-l setez.

Așa cum știți și, în ultimii 10 ani România a recuperat foarte mult din decalajele existente față de restul țărilor din Europa Centrală și acest lucru se datorează unui model de creștere extensivă, care a avut la bază 2 piloni importanți: facilități fiscale, un mediu fiscal foarte relaxat, și creșterea salariilor; iar pe de altă parte un influx foarte mare de capital din străinătate, în mare parte fonduri UE, dar și investiții străine directe.

Contextul global economic s-a modificat foarte tare și e marcat de foarte multă volatilitate, de unde un preț al banilor mult mai mare, care limitează foarte mult zona fiscală și facilitățile fiscale pe care orice stat le poate oferi. Iar în acest context este foarte important acest transfer din zona de creștere extensivă către o creștere intensivă pentru că singurul mod în care crești veniturile fără să crești taxele este să crești productivitatea muncii. Care se întâmplă într-o perioadă mai lungă de timp, dar trebuie început pentru că dacă nu se începe nu se va întâmpla niciodată. Acest model de creștere intensivă este foarte apropiat de modul în care noi abordăm sectorul privat și modul în care încercăm să îl ajutăm în dezvoltare și în participarea în economie.

Anul trecut am aprobat o nouă strategie de țară pentru România, le aprobăm la fiecare 5 ani și sunt mandatul nostru în țară. În toate aprobările noastre interne, tot timpul trebuie să explicăm de ce o investiție pe care o finanțăm este aliniată cu mandatul nostru de țară. Sunt 3 componente pe care ne vom focusa în perioada 2026-2030: cel mai important este creșterea competitivității sectorului privat. Este foarte aliniat cu topicul conferinței. Al doilea este creșterea rezilienței economice. Aici ne focusăm foarte tare pe sectorul financiar, care este foarte importantă pentru a susține dezvoltarea sectorului privat. Iar a 3-a componentă este accelerarea tranziției către o economie verde.

Pe aceste componente deja e o continuare foarte naturală a strategiei pe ultimii 5 ani de zile în care, la fel, focusul principal a fost competitivitatea sectorului privat. La fel, în momentul în care finalizăm fiecare an încercăm să concluzionăm rezultatele noastre și tot timpul le raportăm la această strategie și încercăm să validăm că investițiile noastre sunt aliniate cu nevoile României și strategia noastră.

Anul trecut a fost un an record pentru noi: am investit aproape 1 miliard de euro în România, dar partea mai interesantă este că nu a fost un focus pe un anumit sector sau un anumit produs. Sunt 3 sectoare foarte importante pe care le-am acoperit, respectiv sectorul financiar, energie, dar și sectorul corporativ – atât prin instrumente clasice, de finanțare bancară împreună cu partenerii noștri bancari, dar și prin structuri de finanțare puțin mai agresive, de tip equity, și investiții în fonduri de investiții cu prezență locală.

Ceea ce am observat în ultimii 10 ani, într-adevăr această reducere a decalajelor s-a datorat foarte mult unui sector privat mai activ și mai matur. Observăm acest aspect în discuțiile pe care le avem cu companiile antreprenoriale românești – sunt antreprenori mult mai curajoși, mult mai maturi în abordare, cu o viziune pe termen mai lung, cu dorință de expansiune regională și de creștere de capacități de producție în România și care de asemenea se focusează foarte mult pe componenta de inovare și digitalizare, care contribuie la creșterea competitivității pe termen lung.

Și ca atare și investițiile noastre pe zona de equity, în planurile dânșilor de dezvoltare pe termen lung, au fost mai mari, au fost multiple. Au început cu Arobs Software, acum 2 ani de zile, anul trecut Cris-Tim și anul acesta Electroalfa International. Sunt companii deținute de antreprenori români cu care ne bucurăm să fim parteneri și pe care ne dorim să îi sprijinim în eforturile lor de dezvoltare.

Problema deci nu mai este lipsa capitalului antreprenorial. E adevărat că o să lucrăm în continuare să dezvoltăm noi campioni, împreună cu sectorul corporate românesc, dar cred că soluția din punctul nostru de vedere este să diversificăm puțin formele de finanțare disponibile pentru sectorul privat, încercând să dezvoltăm dincolo de această finanțare bancară, care este foarte importantă, dar să mergem în zone de blended-finance, prin care să mixăm fonduri europene cu finanțări bancare și cu granturi care să asigure cumva implementarea cu succes a acestor investiții, până la equity așa cum am menționat și participări în fonduri de investiții, care sunt la fel un catalizator foarte rapid al dezvoltării sectorului privat românesc, așa cum s-a întâmplat și în Polonia și în țările vecine.

Mergând mai departe, ce pot să spun este că, din discuțiile care le avem, pentru că încercăm să ne identificăm oportunitățile de investiții în perioada următoare: vedem România crescându-și prezența în zona aceasta a energiei, datorită oportunităților care sunt în țară, deci ne vom focusa în continuare pe creșterea capacităților de producție, în special verde, dar ne dorim foarte tare și să ne implicăm în finanțări de rețele și capacități de stocare. Dar de asemenea ce observăm în ultima perioadă este că sunt companii românești – eMag de exemplu, cărora le-am finanțat acest centru logistic care adresează toată zona Europei de Sud-Est pentru dânșii – și vedem cum România a devenit un hub regional pentru servicii, producție și agribusiness.

Întrebare moderator: Spre ce tipuri de proiecte vă orientați?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Sinceră să fiu, nu avem o limitare, nu avem nicio limitare de sumă, nicio limitare de focus, decât că sunt anumite industrii pe care nu le putem finanța. De exemplu, încă nu putem finanța defense, nu putem finanța… Sunt industriile tipice pe care sectorul bancar nu le poate finanța. Dar altfel, zonele acestea clasice, de agri-business, de producție, de servicii, de energie… Pe defense nu este imposibil, dar cred că descrierea modului în care putem să participăm în această zonă de defense este atât de restrânsă încât mi-e greu să văd efectiv în acest context cum am putea să finanțăm proiecte în zona de defense. Dar dincolo de asta sunt o mulțime de alte oportunități în România.

Moderator: Pe inovare mai ales. Ne puteți menționa niște proiecte concrete unde ați dezvoltat, pentru că cum așa se spune: unde este BERD, afacerea crește.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Mulțumesc. În proiectele pe care le finanțăm, dincolo de suma finanțată și investiții, avem această componentă de, îi zicem noi Transition Impact, în care încercăm să identificăm — sunt anumite componente pe care le-am identificat intern — zona aceasta de inovare, digitalizare și dezvoltare umană, este foarte importantă.

Pe partea de inovare, cred că cel mai ușor este să menționez investițiile, de exemplu, așa cum am menționat, în companii de tehnologie – de exemplu Arobs. Este zona aceasta de IT, de tehnologie, unde se dezvoltă mult mai agresiv și unde sunt oportunități foarte ușor de atins și companii care pot crește foarte repede, pentru că, de fapt, scopul nostru este să încercăm să identificăm acele companii românești care se pot scala foarte repede, pentru că, odată, vor reprezenta un exemplu de succes pentru alte companii românești. Deci, cumva, dau curajul altor antreprenori că se poate, dar, pe de altă parte, aceste companii trag după ele — după aceste companii — o serie de alte companii care sunt în ecosistemul lor.

Întrebare moderator: Ar fi interesant să ne explicați și mixul acesta de equity și debt.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Mixul de equity și debt, de exemplu, anul trecut, cam 92% din investiții au fost în sectorul privat, 8% în sectorul public și mai ales în zona municipală.Din acestea, la nivel de portofoliu, 12% din portofoliul nostru este portofoliu de equity și fonduri de investiții. A crescut de la 8-9% acum 2-3 ani de zile. Pe fondul acestui… există o efervescență locală sincer, și Radu (Crăciun) poate să valideze oarecum.E adevărat, efectiv în acest moment nu este un context potrivit, dar dacă privești pe o perioadă mai lungă de timp, vedem un interes din ce în ce mai crescut al investitorilor români pentru a se lista pe bursă, pentru a se extinde regional, ceea ce este foarte, foarte pozitiv pentru România. Așa cum am spus, cam 12% din portofoliul nostru este pe equity. Nu avem însă o limitare, dar suntem foarte atenți în momentul în care investim pe zona de equity să validăm modelul de business, să ne asigurăm că există potențial de creștere, pentru că, fundamental, toate investițiile noastre, așa cum ați spus și dumneavoastră – unde este BERD business-ul crește – crește pentru că finanțăm acele investiții pe care noi le validăm pe principii de piață, adică există această componentă de sound banking pe care o aplicăm în toate proiectele noastre.

Finanțăm proiecte care sunt fezabile, care au șansă să crească, care sunt puțin mai riscante decât cele pe care sectorul bancar le poate finanța tradițional, pentru că avem la dispoziție mai multe instrumente de finanțare pe care le putem oferi, și în plus putem participa împreună cu partenerii noștri instituționali, cu diferitele ministere cu care colaborăm și pe zona de politici economice, pe care încercăm, prin advice, prin sfaturi, să le orientăm astfel încât să fie prietenoase cu sectorul privat, cu mediul de afaceri.

Deci, ca să concluzionez puțin și mi-ar plăcea să las spațiu și pentru întrebări. Diversificarea structurilor de finanțare pentru sectorul privat, un mix de politici economice prietenoase cu sectorul privat, advice-uri și finanțări directe pe diferite forme de instrumente sunt, cred eu, soluția pentru ce se întâmplă în România și ce se va întâmpla tot timpul în România. Adică este o concluzie general-valabilă pentru orice context. Dar este o soluție pe termen mai lung, într-adevăr, adică rezultatele se văd puțin mai târziu, dar totuși trebuie început la un moment dat. Iar mai concret, focusul nostru în perioada următoare va fi pe parteneriate publice-private (PPP-uri), pentru că fondurile europene vor fi din ce în ce mai puține pentru România și pentru că este cel mai ușor mod de a transfera experiență între sectorul privat și sectorul public: investiții în energie, în continuare, în rețele și în stocare — și pe această zonă ne implicăm și pe zona de politici – și guvernanță corporatistă și dezvoltarea pieței de capital românești.

Intervenție Radu Crăciun: Mi se pare că instituții precum BERD, IFC (International Finance Corporation – n.r.) au un rol esențial de ancoră în ceea ce privește finanțarea companiilor românești și practic prezența lor — că vorbim de firme listate sau că vorbim de zona aceasta de private equity — va avea și trebuie să aibă un efect de angrenare, un efect de angrenare care cred că ar fi de dorit să potențeze, de exemplu, fondurile de pensii private din România care, până una alta, sunt cei mai mari investitori instituționali în România și care au nevoie de genul acesta de leadership, mai ales în anumite zone în care, practic, nu a existat prea multă experiență, așa cum este zona de private equity sau zona de finanțare a infrastructurii. Deci, din acest motiv aș încuraja un dialog permanent între aceste instituții multilaterale precum BERD-ul și ceilalți investitori instituționali din România, în ideea de a crea acele sinergii necesare pentru a transparentiza mediul de afaceri din România și pentru a-l finanța. Din punctul acesta de vedere, mesajul doamnei Mihăilescu este foarte încurajator și cred că lucrurile trebuie dezvoltate și mai mult în această direcție.

Întrebare Radu Crăciun: Întrebarea mea pentru doamna Mihăilescu este în ce măsură au în vedere crearea acestui climat stimulativ pentru investitorii instituționali din România? Am vorbit de fonduri de pensii, dar investitorii instituționali sunt și alții, nu doar ca fondurile de pensii. Deci cum credeți că ar trebui să se întâmple lucrurile aici.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Suntem parteneri cu investitorii instituționali în toate investițiile pe care le facem, bineînțeles păstrând limitele confidențialității. Dar într-adevăr lucrăm foarte strâns cu fondurile de pensii mai active pe piața din România, atât pe zona de investiții efective, dar și de politici — am încercat să sprijinim Guvernul României și România în general să dezvolte aceste parteneriate și să introducă în piață instrumente noi de finanțare. Acum știu întrebarea — știu că am discutat, înțelegând substratul întrebării — am discutat într-adevăr separat legat de o serie de inițiative pe care colaborăm și sper că reușim să transferăm experiența pe care o avem în alte piețe mai dezvoltate, cum este Polonia, și care chiar și pentru noi, la nivel de instituție, este un reper în ceea ce privește modul de dezvoltare, instrumentele financiare pe care le pun la dispoziția pieței și politicile economice pe care le implementează — încercăm să folosim experiența dânșilor și să o implementăm la realitatea românească ce ceea ce echipa de acolo a implementat cu succes în Polonia.

Așa cum vorbeam, separat, într-adevăr, banca de dezvoltare a Poloniei este foarte activă, bursa din Polonia este la fel foarte activă și prin diverse proiecte regionale încercăm cumva să transferăm acest lucru și către partenerii noștri din România.

Intervenție Radu Crăciun: Aș completa că tot ce spuneți — eu cred că este foarte important să nu încercăm a mai reinventa roata, pentru că din experiența mea de decenii în contact cu instituții românești, tot timpul avem impresia că noi știm mai bine decât alții, cu toate că alții au deja povești de succes. Noi ezităm să le folosim pentru că „noi, aici, știm mai bine” — ori asta pierde timp, asta pierde eficiență. Așa cum este Polonia, care are multiple succese din punct de vedere al finanțării investițiilor, al instituțiilor care sprijină investițiile și așa mai departe. Cred că e foarte important ca și dumneavoastră și cei care cunosc să promoveze aceste modele de succes pe care noi să le urmăm, fără a mai avea această, nu vreau să zic, arogantă, tendință că noi știm mai bine decât ei, și atunci reluăm totul de la zero, sigur, cu greșelile aferente și cu timpul irosit aferent.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Experiența mea este că cel puțin colegii din sectorul public — administrația publică cu care noi colaborăm — au crescut foarte mult profesional în ultima perioadă. Adică, într-adevăr, așa cum sectorul privat s-a maturizat foarte tare, există în fiecare minister important echipe foarte, foarte bine pregătite profesional pe zonele și pe subiectele care sunt importante pentru România. Ceea ce am încercat să facem este să intermediem colaborări între dânșii, în funcție de topicurile respective, cu ministere relevante din țările mai avansate cu care noi am colaborat — pentru a avea o relație umană directă, pentru a putea să întrebe direct — pentru că noi înțelegem componenta financiară și puțin componenta de politici, numai că există o mulțime de alte probleme la nivel administrativ pe care dânșii le pot rezolva mai ușor colaborând direct cu acești parteneri străini.

Am menționat Polonia, dar ca să fac dreptate situației trebuie să menționez și Grecia, pentru că în Grecia — colegii noștri au dezvoltat acest parteneriat cu Ministerul de Finanțe din Grecia prin intermediul cărora au implementat un program de suport pentru PPP-uri în Grecia care a fost definit de Banca Mondială ca fiind cel mai de succes program de PPP-uri la nivel național. Și ceea ce facem acum este că Ministerul de Finanțe din România a aplicat pentru fonduri europene, iar noi, prin colegii din Grecia, am intermediat o legătură directă între dânșii și colegii noștri pentru a învăța unii de la ceilalți, direct: care au fost problemele întâmpinate în Grecia și cum au fost rezolvate, ca să încercăm să sărim peste niște pași și să câștigăm timp. Este o relație care funcționează foarte bine.

Întrebare moderator: Pentru că toți ați pronunțat chestiunea legată de PPP-uri – vi se pare că această discuție este mult prea politizată în România?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Eu reprezint o bancă de dezvoltare. Eu nu cunosc foarte bine aspectul politic. Înțeleg că ce observ în mediul public este că foarte mulți dintre noi menționăm aceste PPP-uri ca fiind o soluție pentru foarte multe probleme. Experiența mea este că nu este suficient de înțeles conceptul. Și ca atare… Eu cred, eu sincer cred, ca să vă răspund la întrebare — eu sincer cred că PPP-urile sunt o soluție. Și sunt o soluție pentru că, fundamental, este un parteneriat între sectorul public și sectorul privat pentru a dezvolta niște investiții de necesitate publică pe termen lung, care altfel ar trebui realizate cu costuri mult mai mari și mult mai greu.

De asemenea, da, PPP-urile costă. Dar dacă nu ar costa, sectorul privat nu s-ar implica. Acum, ceea ce trebuie să încercăm la nivel național este să găsim un echilibru între aceste costuri și beneficiile care sunt obținute din aceste structuri de finanțare, care depind foarte tare de investiția respectivă. Și ca atare, ceea ce este foarte important este ca factorii decizionali și departamentele din Ministerul de Finanțe și MIPE și din alte ministere să înțeleagă foarte, foarte bine cum funcționează aceste PPP-uri, care sunt riscurile și cum au fost ele adresate sau cum pot fi adresate în contextul românesc. Dacă aceste deziderate sunt îndeplinite, eu cred că PPP-urile sunt o soluție foarte bună pentru România, cum au fost și pentru alte țări.

Întrebare moderator: Și, in extenso, v-aș întreba cum vede BERD riscul de țară al României, chiar și în contextul raportului Draghi privind competitivitatea?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: România este considerată o țară avansată pentru BERD. Ca să încep cu concluzia. Funcționăm în zone din lume foarte puțin dezvoltate, dar riscul de țară pentru România este un risc de țară pe care BERD îl acceptă cu încredere în viitor și cu dorința de a îmbunătăți lucrurile pe partea economică și financiară. Nu este un stres pentru noi și mai degrabă aș spune că generează oportunități, în sensul că atunci când există un context mai complicat, aceste contexte scot la iveală anumite probleme care nu sunt rezolvate corect. Probleme care, într-un context complicat, trebuie rezolvate. Deci, din punctul acesta de vedere, eu văd orice context mai dificil ca o oportunitate. Și aceasta este și poziția instituției noastre. Pentru că, până la urmă, este un context bun pentru a rezolva anumite probleme.

Intervenție Sebastian Popescu: Aș mai avea eu o întrebare și o intervenție în contextul în care ați menționat acel parteneriat din Grecia cu Ministerul de Finanțe. Noi, România, suntem într-o continuă luptă — să spunem așa — cu țările vecine pentru a atrage investitori străini. Dacă ne uităm, în ultimii ani au fost alocate suficiente fonduri pentru investiții străine în România. Pe de altă parte, deși avem cea mai mare rată de cash-grant pe care îl dăm între țările vecine, totuși sunt investiții foarte mari care ajung în Polonia, în Ungaria, în Cehia — și asta pe mai multe considerente: infrastructură, procesul de obținere a autorizațiilor și așa mai departe.

Acum, într-adevăr, Guvernul a pregătit un pachet de scheme de ajutor de stat — unele vor fi gestionate de Ministerul de Finanțe, o să vorbim puțin mai încolo despre ele, unele de Ministerul Economiei. Cred că ar fi important să ne gândim cumva, și în această încercare de a atrage investitori strategici în România, cum putem construi un parteneriat, poate cu instituții de tipul BERD-ului și cu Ministerul de Finanțe, și dacă putem să ne uităm — apropo de sectoare — ați spus că vă orientați pe sectoare multiple și nu aveți neapărat niște restricții — de exemplu, în zona de automotive și conectat cu mobilitatea verde.

Sunt foarte multe investiții care s-au făcut în ultimul timp pentru fabrici de baterii sau, mă rog, pentru capacități de stocare și aici poate — nu știu dacă ați vedea oportună — o colaborare cu Ministerul de Finanțe și o integrare în aceste discuții cu investitorii strategici care până acum nu au răspuns cu da României și poate reușim în perioada următoare să îi atragem. Dacă ne uităm, România în ultimii zece ani nu a atras investiții peste un miliard de euro. În schimb, le vedem la vecini și atunci trebuie să ne gândim care sunt instrumentele și cum putem să atragem și asemenea investiții care nu doar că vin în țară, dar creează un efect multiplicator în economie: dezvoltă lanțul de furnizori interni, avem și acest transfer de tehnologie, avem, înțeles, și partea de locuri de muncă mai calificate și așa mai departe.

Deci, dacă am putea să ne gândim din perspectiva unui potențial parteneriat cu autoritățile care administrează și fondurile de finanțare, cred că ar fi ceva util pentru perioada următoare.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Cu mare drag — deja colaborăm, ați menționat pro-bono, totul este pro-bono. România este acționar în cadrul BERD, iar domnul ministru de finanțe este guvernatorul nostru. Mai ales cu Ministerul de Finanțe avem o colaborare foarte strânsă și foarte activă, la fel ca și cu alte ministere — cu Ministerul Dezvoltării, cu MIPE și cu Ministerul Energiei — dar putem să colaborăm cu orice alt minister, nu înseamnă că ne limităm, doar că dânșii sunt mai focusați pe mediul privat. Deci avem această componentă de dezvoltare a sectorului privat, pentru că acolo avem experiența să contribuim și participăm, cu mare drag în orice topic și pe orice subiect.

Acum, de ce nu România și de ce alte țări care primesc investiții? Realitatea este că, de când a început războiul în Ucraina, toată regiunea a suferit, nu doar România. Este riscul de țară este, într-adevăr, o problemă — este războiul din Ucraina și apropierea de acest război. Pe de altă parte, România este una dintre țările mari, dar investiții străine au fost, mai ales pe zona de automotive, într-adevăr, și pe zona de baterii. Și, într-adevăr, noi ca mandat ne întâlnim cu orice investitor străin care dorește informații despre România și mărturisesc că mesajul este tot timpul pozitiv în măsura în care se poate, pentru că suntem optimiști în legătură cu evoluția României în viitor și pentru că vedem oportunitățile de dezvoltare în țară.

Deci, din punctul nostru de vedere, colaborăm cu drag cu orice partener instituțional și sprijinim eforturile României de a atrage investiții directe, pentru că asta am făcut mereu — este parte din mandatul nostru.

Întrebare și intervenție Dan Bădin: Mulțumesc doamnei Mihăilescu atât pentru discursul pe care l-a avut, cât și pentru răspunsurile oneste pe care le-a dat. O întrebare pe care o am… este mai degrabă în context european — în contextul în care Europa în sine, s-a menționat raportul Draghi, pare că rămâne în urmă la capitolul competitivitate la nivel global. Din perspectiva aceasta, România poate să joace un rol în această schimbare potențială de paradigmă la nivelul Uniunii Europene, astfel încât — vorbind de zona de IT, unde zicem că suntem buni, sau probabil sunt și alte zone — energia devine în ultima vreme din ce în ce mai importantă și România parae să fie cea mai bine poziționată la nivelul Uniunii Europene pentru a deveni, să spun așa, autosuficientă din punct de vedere energetic și nu numai. Deci există oportunități pentru România. Și care sunt acestea, dacă aveți câteva idei cu privire la această regândire a Uniunii Europene la nivelul competitivității globale — principalele competiții majore fiind Statele Unite și China.

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Uniunea Europeană este acționar al BERD, la fel cum este și România. Și prin această relație instituțională bineînțeles că colaborarea cu dânșii este foarte strânsă, nu doar pentru România, ci pentru toate statele noastre membre UE. Aveți dreptate, inovarea este foarte importantă pentru Uniunea Europeană.

Este importantă pentru că stă la baza unei dezvoltări sustenabile pentru toate economiile noastre și există foarte multă deschidere și multe fonduri UE care să susțină această componentă de dezvoltare. Da, în România există foarte multe oportunități pe zona aceasta de tehnologie. Este deja un hub recunoscut, atât pe zona de IT, cât și pe zona de servicii și cibersecurity — adică atât ca infrastructură critică, cât și ca factor uman.

Avem niște avantaje competitive evidente față de țările din regiune și asta se vede și în dezvoltarea sectorului privat pe zona aceasta de tehnologie din România — nu trebuie să menționez UiPath și alte companii care sunt pe care să devină unicorni. Este clar că există niște oportunități și ceea ce este important pentru noi ca instituție, ca bancă, unde credem că putem aduce valoare adăugată este în discuțiile cu autoritățile publice pe zona aceasta de inovare, încercând să identificăm concret care sunt modalitățile prin care România poate aloca fonduri pentru a dezvolta această componentă, și prin finanțările directe pe care le putem oferi companiilor care se dezvoltă pe această zonă, cu un focus într-adevăr pe companii deținute de antreprenori români, pentru că focusul este să încercăm să dezvoltăm aceste companii locale în campioni locali și campioni regionali care să atragă după ei un ecosistem mult mai larg la care să contribuie pentru dezvoltare.

Intervenție Dan Bădin: Mulțumesc, dacă îmi permiteți un unghi diferit totuși, pentru că această dezvoltare poate veni din două direcții. Una este externă — adică vin investiții străine care să dezvolte aici noi tehnologii sau noi tipuri de business și așa mai departe. Și a doua este cea locală, care poate să contribuie în această direcție. Bineînțeles, la atragerea de investiții e o discuție mai amplă. Întrebarea este mai degrabă, din perspectiva noastră românească: avem capacitatea noi, avem ideile, avem antreprenorii și avem resursele pentru a fi implicați în direcția aceasta?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Da, sigur. Atât la nivel instituțional, cât și la nivel de sector privat. Există foarte multe asociații — RBL și altele — care încearcă… și în zona de acceleratoare și pe tehnologie la fel, care încearcă să dezvolte companiile românești și să le ajute să își identifice rolul în acest ecosistem tehnologic românesc și regional. Și, sincer, componenta aceasta de tehnologie — la noi sectorul este TMT: Technology, Media and Telecommunications — tot acest sector este foarte activ, dar, într-adevăr, este activ pe companii românești mai mici, care trebuie sprijinite în creștere, și pe companii foarte mari străine care doresc să investească în România, pe care le ajutăm, natural, pentru că suntem deja parteneri cu dânsele în alte țări, și atunci, cunoscând modul în care colaborăm, împreună putem mult mai ușor să le sprijinim în dezvoltarea în România.

Întrebare Adrian Erimescu, CEO Growceanu: Am o întrebare în continuare. Acum, volumul de companii care ajung la un anumit nivel îl putem privi ca pe o pâlnie. Ați vorbit despre cum sprijiniți companiile care sunt deja într-o zonă de creștere, au business model validat, pot scala în afara țării și aici cred că aceste companii au deja instrumente multiple în piață. Există fonduri de private equity care le finanțează, dacă ajung la o dimensiune suficientă pot merge pe piața AeRO, pe BVB, pot merge pe obligațiuni. Întrebarea mea este dacă există mecanisme de sprijin la baza pâlniei — acele companii, nu știu, poate inovative — acele companii care au potențialul de a folosi valul acesta de schimbare care vine, dat de tehnologii noi, de artificial intelligence, de quantum computing… Asta e o schimbare masivă care se întâmplă în lume și care poate fi privită ca o mare amenințare — e un val mare care vine și o să încercăm să ținem capul deasupra lui — sau ca o mare oportunitate, un val mare pe care putem sta. Și, în opinia mea, sprijinul trebuie să înceapă de jos, de la baza pâlniei. Și întrebarea către dumneavoastră este: este ceva ce BERD face acolo?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Așa cum am menționat în ceea ce am prezentat inițial, unul dintre palierele importante de contribuție la dezvoltarea României este și acest program Advisory for Small Business, care targetează specific companii micro, IMM-uri și mid-cap-uri — dar foarte multe IMM-uri — tocmai pentru că, așa cum am menționat, acest salt din zona de micro-întreprindere și IMM-uri către mid-caps este foarte, foarte greu de făcut. Și presupune sprijin, presupune colaborări cu alte companii, presupune un ecosistem care trebuie creat pentru a sprijini aceste companii mici să se dezvolte.

Deci, contribuția noastră este în acest program de Advisory for Small Business, pe aceste două paliere. Oferim granturi care acoperă în jur de 70-80%, în funcție de program, pe diferite componente de sprijin: marketing, management, dezvoltare de produs. Gama de suport este foarte largă și se pliază foarte tare pe nevoile acestor IMM-uri, dar, așa cum menționam în ultima vreme, pentru că s-a dezvoltat foarte mult această zonă de ecosisteme și de acceleratoare, contribuim de asemenea foarte mult și pe această zonă, colaborând cu dânșii în a-și identifica zonele de dezvoltare și a sprijini companiile pe care le urmăresc într-o creștere mai accelerată.De la începutul programului până în prezent, conform analizelor noastre, mai mult de 1.000 de companii MM-uri au beneficiat de acest program, dar nu este un sprijin singular. Adică, odată ce colaborăm cu o companie, sunt mai multe programe pe care le dezvoltăm pe acea companie, pentru că nevoile sunt multiple și dorința este, așa cum am spus, să identificăm acele companii care au capacitate de creștere. Și odată identificate, încercăm să investim în ele foarte mult pentru a le sprijini în eforturile lor de dezvoltare.

Întrebare Adrian Erimescu: Aș adăuga o întrebare. Uitându-vă la ecosistemul ăsta de finanțare pentru companii de tehnologie la început de drum, până să ajungă în zona de scale-up-uri, și, în același timp, la oportunitatea asta mare — prefer să o privesc așa, ca pe o mare oportunitate — aceste tehnologii noi care schimbă lumea. Schimbarea poate însemna concedieri masive în automotive, în IT, în customer service și așa mai departe, sau poate însemna inovație și unicorni crescuți din România. Uitându-vă la cum arată ecosistemul ăsta de sprijin pentru a facilita apariția acestor unicorni din România, în condițiile în care avem cea mai mare densitate de IT-ști pe cap de locuitori din Europa — avem ingredientele necesare? Putem face asta? Avem o strategie în sensul ăsta?

Răspuns Mihaela Mihăilescu: Asta ar fi trebuit să îi întrebați pe decidenții politici, nu pe mine. Eu pot să vă spun cum vedem noi contextul. România nu este America. Este cu totul altă scară, într-adevăr, dar obligația noastră este să facem tot ce putem noi, să identificăm acele companii care au potențial de creștere, să creăm un mediu politic, financiar, fiscal stabil — pentru că este foarte important, mai ales în zona aceasta de micro-întreprinderi, pentru că fondurile sunt foarte puțin disponibile. Dacă schimbi taxele de la un an la altul, sunt foarte puține companii care rezistă. E natural. Se întâmplă și în alte țări, nu se întâmplă doar în România, mărturisesc.

Dar un mediu mai stabil, mai predictibil, mai prietenos cu zona aceasta de IMM-uri, este foarte important. Făceam o analiză pe structura de companii din România — în România sunt foarte multe companii foarte mari, multinaționale și companii românești deținute de către statul român, care contribuie foarte tare la PIB-ul României, și este un pool de companii de micro-întreprinderi și de IMM-uri foarte, foarte mare, dar au probleme structurale, au probleme de decapitalizare, de lipsă de acces la finanțare, de lipsă de oportunități, în același timp. În zona aceasta trebuie lucrat cu ele. Iar aceste acceleratoare și aceste programe pe care mai nou băncile comerciale le dezvoltă în colaborare cu noi vizează creșterea nivelului de cunoaștere financiară, pentru că este și acesta un aspect de acoperit.

Este nevoia aceasta de a dezvolta zona de advisory — de exemplu, Endeavor, pentru că Endeavor la fel a pornit parțial și ca parte a inițiativei noastre și este un ecosistem care dezvoltă exact aceste companii de tehnologie la început de drum — dar sunt o mulțime de alte acceleratoare și o mulțime de alte programe, inclusiv BVB are o serie de programe similare. Cu cât mai multe oportunități de a sprijini aceste companii mici, cu atât mai mari sunt șansele să dezvolți anumiți campioni locali, pe care ulterior îi poți sprijini într-o creștere ulterioară. Deci e un efort comun al României și al partenerilor instituționali și privați de toate felurile în a sprijini aceste companii, pentru că noi chiar credem că un sector privat activ, competitiv, cu foarte mulți participanți este ceea ce contribuie la o dezvoltare sustenabilă a României și a oricărei alte economii de piață.