Deficitul bugetar la primul trimestru din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 22 de miliarde de lei, jumătate față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Raportat la PIB, asta înseamnă un deficit bugetar de 1% față de 2,3% din PIB în primele 3 luni din 2025, a precizat ministrul.
Explicațiile au fost oferite la Conferința ”Finanțarea Dezvoltării: (re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursDeGuvernare – în paralel cu criza politică – la Parlamentul României, Comisia de Buget-Finanțe din Senat, în data de 22 aprilie.
Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.
Acesta a declarat că Guvernul Bolojan a demarat și livrat un program de consolidare care a avut efecte, atât pe piețele financiare, unde dobânzile de împrumut ale României au scăzut, cât și efecte care se văd în cifrele execuției bugetare.
Ministrul Finanțelor a mai transmis că orice „viraj abrupt în ceea ce privește funcționarea coaliției ridică semne de îngrijorare” în ceea ce privește procesul de consolidare bugetară pe care România s-a angajat cu finanțatorii să îl ducă la bun sfârșit, pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la sub 3% din PIB în 2030.
„Să ne uităm la cifre. În primul trimestru deficitul a scăzut semnificativ. O să avem în următoarele câteva zile datele de la execuție, dar este la jumătate față de deficitul anului trecut. Adică dacă anul trecut vorbeam de un deficit nominal de vreo 43,5-44 de miliarde, anul ăsta vom avea un deficit de 22 de miliarde. Adică în loc de 2,3% din PIB spre 1% din PIB. Ceea ce e o ajustare significativă pentru trimestrul întâi și nu face decât să demonstreze că programul aprobat anul trecut, atât pentru anul trecut cât și pentru 2026, e credibi”, a declarat el.
Redăm în continuare cele mai importante declarații:
- Aș vrea să reiau o modificare pe care am introdus-o în programul de relansare, care a trecut aparent neobservată, dar care, din punctul nostru de vedere, este una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă, de paradigmă în privința modului în care vedem noi acțiunea statului în a ajuta finanțarea privată sau atragerea de finanțări private.
- În programul de relansare am introdus un paragraf în care am redefinit rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare și, practic, Banca de Investiții și Dezvoltare are acum posibilitatea, pe de o parte, să se alăture unor vehicule investiționale, dar și să creeze vehicule investiționale — lucru pe care BID-ul nu îl putea face până acum. Și n-am făcut acest lucru într-o perspectivă medie sau îndelungată, am făcut-o pentru că avem niște planuri pentru a dezvolta BID-ul și a crea fonduri de investiții la care BID-ul să participe. Suntem în discuții relativ avansate cu Banca Europeană de Investiții și cu FEI pentru participare la un fond de investiții împreună cu BID, și discuțiile sunt în desfășurare. La sfârșitul acestei săptămâni mai avem încă o sesiune și continuăm și la final de lună. Dar la Washington, împreună cu BERD, am tatonat această posibilitate ca și BERD-ul să participe la acest vehicul. Cred că avem nevoie să fim mult mai proactivi în această privință.
- Dacă multe bănci de investiții din regiune au făcut deja asta, și noi trebuie să facem acest lucru și să creăm posibilitatea să stimulăm capitalul privat care să meargă spre zone foarte importante — spre zona de IMM-uri, spre zona de susținere a economiei. Avem instrumentul garanției de portofoliu, care trebuie, din punctul meu de vedere, să fie mult mai dinamic. Am avut o întâlnire cu toate băncile înainte de deplasarea în Statele Unite, tocmai pentru a transmite acest semnal că trebuie să vedem exact cum facem astfel încât relația dintre BID, bănci și client să fie mult mai dinamică și lucrurile să miște mult mai repede.
- E păcat că avem aproape un miliard de euro la dispoziție pentru garanția de portofoliu în acest an și targetul nostru era ca acești bani să se ducă cât mai rapid spre zona de IMM-uri, astfel încât să susțină creșterea în 2026. Au venit cu niște soluții pe care sper că în luna mai să le adoptăm cât mai rapid, astfel încât să facem instrumentul cât mai util.
- Există un interes important care se materializează — a apărut în discuțiile cu investitorii din Statele Unite, atât investitorii în zona de titluri de stat, cât și investitorii în zone importante: energie, infrastructură, tehnologie în România. Important este ca noi să putem livra proiecte care să fie cât mai mature și să fim cât mai prezenți în aceste zone cu acele exemple de proiecte pe care noi vrem să le împingem.
- Și deja pe anumite paliere lucrurile se materializează foarte bine. Uitați că proiectul de retehnologizare a reactorului 1 din zona de nuclear are o tracțiune foarte importantă — a apărut în discuția cu președintele Băncii Mondiale, a fost unul dintre cele mai importante subiecte. Intenția de investiții este clară. Cât mai rapid în cursul acestui an, Banca Mondială va aproba în board aceste finanțări pentru reactorul 1, și nu sunt singurele. La fel sunt și investițiile în proiectele Transgaz, unde și acolo vorbim de aproape 500 de milioane de euro care vor fi atrași de Transgaz pentru modernizarea rețelelor. Acestea sunt doar câteva exemple.
- La nivelul agențiilor și investitorilor în zona de titluri, evident că există îngrijorări. Și îngrijorările sunt legate în primul rând de situația politică din România, care în niciun fel nu ajută în acest moment. Nu avem nevoie de crize — orice criză politică nu face decât să îngreuneze lucrurile și transmite un semnal complet greșit către piețe. Pe fondul războiului din Iran, în care evident am văzut în ultima lună o creștere semnificativă a dobânzilor, nu avem nevoie să punem peste acest lucru și o creștere din cauze interne, care să vină dintr-o criză politică.
- Acest guvern condus de Ilie Bolojan a demonstrat seriozitate, a demonstrat către piețe că angajamentele se transformă în fapte și a câștigat un capital de încredere important, pe care eu cred că trebuie să îl capitalizăm la maxim în continuare. De aceea avem nevoie de continuitate și de stabilitate. E foarte greu de explicat pentru investitori ce fel de schimbare vrem să facem cu coaliția, atâta timp cât această coaliție funcționează și a avut rezultate în sensul în care a livrat un program — a livrat un program de consolidare care a avut efecte pe piețe și are efecte care se văd în cifre.
- Și să ne uităm la cifre. În primul trimestru deficitul a scăzut semnificativ. O să avem în următoarele câteva zile datele de la execuție, dar este la jumătate față de deficitul anului trecut. Adică dacă anul trecut vorbeam de un deficit nominal de vreo 43,5-44 de miliarde, anul ăsta vom avea un deficit de 22 de miliarde. Adică în loc de 2,3% din PIB, spre 1% din PIB. Ceea ce e o ajustare semnificativă pentru trimestrul 1 și nu face decât să demonstreze că programul aprobat anul trecut, atât pentru anul trecut cât și pentru 2026, e credibil. Avem o țintă credibilă — 6,2% la sfârșitul acestui an — dar orice modificare sau viraj abrupt în ceea ce privește funcționarea coaliției ridică evident semne de îngrijorare. Și acest semnal l-am transmis nu o dată — l-am transmis de mai multe ori în timpul acestei deplasări la Washington, tocmai în ideea că nu e încă prea târziu să schimbăm lucrurile. Adică să păstrăm această componență a coaliției, miniștrii să rămână în guvern și să ne continuăm treaba. Pentru că ținta noastră este dezvoltarea și trebuie să asigurăm finanțarea dezvoltării, nu să gestionăm crize politice.
- Avem prea multe lucruri de făcut în acest an. Este anul în care trebuie să închidem, în condiții cât mai bune, finanțarea PNRR-ului — mai avem câteva luni până la sfârșitul lunii august. Este anul în care, până la final, trebuie să demonstrăm că ajungem la ținta asumată de deficit.
- Toate aceste subiecte țin de credibilitatea României și cred că aceste subiecte sunt mult prea importante, iar transformările pe care România va trebui să le întreprindă în următorii ani pentru a-și asigura sustenabilitatea finanțelor publice sunt prea mari ca să ne permitem întârzieri sau astfel de viraje abrupte.
- În altă ordine de idei, e păcat și pentru că am reușit să atragem interesul investitorilor. Chiar azi-dimineață am întâlnit la minister câțiva investitori din Marea Britanie care sunt interesați de programul de investiții semnificative și vorbesc de investiții de peste 200 de milioane de euro în zona de procesare alimentară.
- Doar un exemplu, dar există acest interes și e păcat ca, atâta timp cât avem cadrul de a atrage aceste investiții și ele există, să trebuiască să răspundem la întrebări legate de stabilitatea politică. Același lucru l-aș putea spune și în privința discuțiilor cu administrația americană, unde împreună cu ceilalți miniștri am fost la întâlniri în multe zone: atât la Departamentul de Energie cu Chris Wright, la Departamentul de Comerț — o întâlnire cu trei subsecretari la Departamentul de Comerț, prima de acest tip la nivel politic, de altfel — unde am discutat tot despre programul de relansare și facilitățile pe care România le va oferi investitorilor în perioada următoare, care vor fi făcute cât mai bine cunoscute pieței americane pentru ca investitorii americani să își îndrepte atenția către posibilitatea de a investi aici în perioada imediat următoare. De asemenea, au mai fost întâlniri la DFC, la US Exim — întâlniri importante în zone în care avem proiecte și sunt deja asigurate finanțări pentru aceste proiecte. Cu atât mai mult e important să menținem această direcție pe care am imprimat-o până acum și care, din punctul de vedere al piețelor, e o direcție foarte bună pentru România, pentru că am transmis un mesaj de seriozitate.
Întrebare Adrian Erimescu: Pentru investitorii privați, foarte importantă este această parte de predictibilitate și de continuitate a cadrului legislativ. În contextul modificărilor din această săptămână în coaliția de guvernare, vedeți, din perspectiva Ministerului de Finanțe, vreo modificare în pachetul de relansare economică? Adică credeți că ceea ce s-a stabilit va fi afectat în vreun fel pentru anul acesta sau anul viitor?
Răspuns Alexandru Nazare: Nu, nu va fi afectată. Componenta fiscală a pachetului de relansare este în vigoare, deci nu se întrevede niciun fel de schimbare acolo. Iar în componenta de susținere a economiei, până în luna mai inclusiv, lucrăm la criterii pentru fiecare schemă de susținere în parte și vom prezenta aceste lucruri cât mai larg, în fiecare regiune de dezvoltare a României, astfel încât toți investitorii să știe de la ce bază de criterii plecăm și ce obiectiv urmărim.
Iar în privința investițiilor strategice, cred că e destul de clar ce urmărim și acolo trebuie să facem cunoscute aceste posibilități cât mai mult, inclusiv prin Ministerul Afacerilor Externe — adică pregătim materiale astfel încât tot ce înseamnă diplomație economică să aibă toate informațiile legate de investițiile semnificative.
Intervenție Adrian Erimescu: Cred că e foarte important să păstrăm această direcție, pentru că e un pachet care a fost foarte bine primit de mediul investițional, cu măsuri pe diverse linii, o gândire care clar a fost analizată foarte bine și, bineînțeles, că acum există și o așteptare ca aceste instrumente — în special în zona de scheme de ajutor de stat — să fie puse în aplicare în perioada imediat următoare.
Intervenție Alexandru Nazare: Termenul de materializare — deci practic depunerea de call-uri, lansarea de call-uri și depunerea de proiecte — este în toamnă, dar adoptarea hotărârilor de guvern ar trebui să se întâmple până în luna iunie. Ca atare, lucrăm până în iunie să stabilim criteriile și să facem programul cât mai cunoscut, ca el să fie activ din septembrie pentru depunerea de proiecte.
Întrebare Iulian Lolea: Am vrea să înțelegem mai bine care este realitatea PNRR pentru perioada următoare, pentru că asta e ceea ce frământă atât companiile mici cât și companiile mari — care sunt sumele care sunt la risc semnificativ și, în cazul în care anumite reforme nu se realizează și pierdem o parte dintre sume, ce o să se întâmple cu proiectele? O să încercăm să le finanțăm din surse proprii? Pentru că e clar că spațiul e foarte mic și o să fie o adevărată provocare.
Răspuns Alexandru Nazare: Da, este o provocare. La această provocare Ministerul de Finanțe a răspuns deja prin faptul că am creat în ultimul trimestru din anul trecut un sistem mult mai flexibil de asigurare a cofinanțărilor — lucru care s-a văzut în modul în care au crescut plățile în ultima parte a anului — și același sistem ne propunem să îl punem în practică inclusiv în acest an și este în arhitectura bugetului deja aprobat.
Dar da, există o presiune pe anumite reforme, pe anumite milestone-uri pentru finalul acestui an și pentru obținerea tranșelor din PNRR. Au fost foarte multe discuții în acest sens și cred că vor fi în continuare la nivelul Guvernului. Prim-ministrul a avut cel puțin câteva discuții esențiale cu toți miniștrii, trecând prin fiecare jalon și țintă în parte. Analiza în privința proiecției de îndeplinire a țintelor este o analiză care se face la Ministerul Fondurilor Europene. Ce pot să vă spun din execuția pe trimestrul unu este că observăm față de anul trecut o creștere a ponderii grantului, iar asta a fost una din prioritățile noastre, pentru că vrem să securizăm cât mai mult din componenta de grant și proiectele să fie proiectele care merg și funcționează. Spre exemplu, Autostrada Moldovei, care a fost mutată de pe împrumut pe grant — e un proiect care funcționează și e clar că aceste proiecte care au fost relocate și funcționează au cumva efect în execuție. Vorbim de, spre exemplu, pe zona nerambursabilă: dacă în trimestrul unu al anului trecut aveam 2,8 miliarde, acum avem 5,8 miliarde, deci o creștere de 3 miliarde în trimestrul unu. Avem nevoie de mult mai mult — se vede creșterea, dar trebuie să accelerăm, dat fiind că termenul este august.
Avem o creștere inclusiv în privința fondurilor de coeziune, care se reflectă în execuție, și creșterea la fondurile de coeziune pe trimestrul unu este de la 7,8 miliarde la 9,7 miliarde, deci aproape 2 miliarde în plus pentru fondurile de coeziune.
Sunt convins că în ședința de guvern de mâine și în perioada următoare, aspectele cele mai importante pe PNRR — deci cele 14 puncte despre care ministrul fondurilor europene a vorbit — vor fi atent monitorizate astfel încât în perioada următoare acestea să se îndeplinească. Pentru că ținta noastră și miza bugetului pe 2026 a fost că vom reuși să avansăm cu absorbția PNRR-ului.
Această criză politică care se prefigurează și pe care sper că încă mai putem preveni nu ajută nici la acest subiect.
PARTENERII Conferinței:
Asociația Cronica Europeană
PARTENER INSTITUȚIONAL:
Comisia pentru buget, finanțe, actvitiate bancară și piață de capital, Senatul României
Urmărește-ne pe Google News
