Reducerea deficitului bugetar pe metodologia ESA la 7,9% din 2025, de la 9,3% în 2024, arată că România a început să recâștige controlul asupra economiei, a transmis premierul Ilie Bolojan, miercuri seară, după ce Eurostat a publicat deficitele bugetare din 2025 în Uniunea Europeană.
”Deficitul total al României, calculat după metodologia europeană și care include toate cheltuielile și obligațiile statului, a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această scădere importantă a venit din măsurile luate în a doua parte a anului trecut pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, dar și din folosirea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR. România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dar a avut și cea mai mare corecție”, a transmis Bolojan, printr-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci un pas necesar pentru a pune finanțele țării pe baze sănătoase.
Amintim că deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deficitul ESA a fost în 2024 mult superior celui calculat pe metodologia națională (cash) utilizată de Ministerul Finanțelor, după care deficitul s-a cifrat la 8,65% din PIB. În 2025, deficitul cash a fost de 7,65%, la fel semnificativ mai mic decât pe metodologia europeană.
Cheltuielile bugetare cu dobânzile aferente datoriei publice ajung la 60 mld. lei în acest an, record – Bolojan: ”Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”
”De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, iar datoria a crescut constant. Anul acesta, doar dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei. Nu mai putea continua acest model. Acum începem să schimbăm această direcție și să recâștigăm controlul asupra economiei. Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiții, muncă și competitivitate”, a mai scris Bolojan.
Premierul a mai punctat că fiecare punct procentual redus din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puțini bani plătiți pe dobânzi și mai mulți bani pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice.
”Cu cât corecția este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creștere economică sănătoasă, iar acest lucru se va vedea în nivelul de trai. În același timp, costurile de împrumut pentru România pot scădea. Este o perioadă dificilă, în care efortul este împărțit la nivelul întregii societăți. Mulțumesc tuturor pentru răbdare și sacrificiu. Datele Eurostat arată că direcția este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generațiilor următoare. Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Execuția bugetară pe T1, prezentată de ministrul Finanțelor la conferința CDG: Deficit bugetar de doar 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de T1 2025
Amintim că deficitul bugetar la primul trimestru din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 22 de miliarde de lei, jumătate față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la conferința Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei, organizată miercuri de CursDeGuvernare.ro.
Raportat la PIB, asta înseamnă un deficit bugetar de 1% față de 2,3% din PIB în primele 3 luni din 2025, a precizat ministrul.
Acesta a declarat că Guvernul Bolojan a demarat și livrat un program de consolidare care a avut efecte, atât pe piețele financiare, unde dobânzile de împrumut ale României au scăzut, cât și efecte care se văd în cifrele execuției bugetare.
(Citește și: „Execuția bugetară pe T1, prezentată de ministrul Finanțelor la conferința CDG: Deficit bugetar de doar 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de T1 2025 – Ce se întâmplă cu execuția pe PNRR și fondurile europene”)
(Citește și: „Ministrul Finanțelor, întâlniri cu Moody’s, S&P și Fitch înainte de criza politică: Agențiile de rating și-au reiterat îngrijorările privind instabilitatea politică – menținerea ratingului depinde de continuarea ajustării fiscale”)
(Citește și: „Criza politică omoară PNRR-ul pe ultima sută de metri – 10 mld. €, aproape pierduți din lipsa reformelor care necesită consens politic: Cele 14 jaloane critice care trebuiau să fie gata la 31 august”)
(Citește și: „Analiștii: România e tratată de piețe ca un caz izolat, instabilitatea politică va fi costisitoare”)
(Citește și: „Avanpremiera crizei politice: BET a pierdut luni -1,87%, cea mai mare scădere zilnică din ultimele 7 săptămâni – Dobânzile suverane își continuă creșterea, presiuni de depreciere pe leu”)
(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
