Guvernul suedez promovează o reorientare către cărțile fizice, hârtie și pixuri în sălile de clasă, măsură menită să inverseze tendința de scădere a nivelului de alfabetizare, relatează BBC.
Însă această miză pe instrumentele analogice a atras critici din partea companiilor din domeniul tehnologiei, a cadrelor didactice și a informaticienilor, care susțin că ar putea afecta perspectivele de angajare ale elevilor și ar afecta economia țării.
La un liceu din Nacka, situat la periferia Stockholmului, elevii din ultimul an scot laptopurile din rucsacuri și genți, alături de obiecte pe care spun că le foloseau mai rar acum câțiva ani.
„Acum mă întorc adesea acasă de la școală cu cărți și hârtii noi”, spune Sophie, în vârstă de 18 ani. Ea spune că un profesor „a început să tipărească toate textele pe care le folosim în timpul lecției”, în timp ce o platformă de învățare digitală din orele de matematică a fost înlocuită cu predarea exclusiv pe baza manualelor.
Este o imagine ce contrazice reputația Suediei ca una dintre cele mai avansate societăți din Europa din punct de vedere tehnologic, datorită nivelului ridicat de competențe digitale și a numeroaselor start-up-uri tehnologice de succes.
Înapoi la cărți: reacție la digitalizarea din Suedia
Laptopurile au devenit o prezență obișnuită în sălile de clasă suedeze la sfârșitul anilor 2000 și începutul anilor 2010. Până în 2015, aproximativ 80% dintre elevii din liceele municipale finanțate de stat aveau acces individual la un dispozitiv digital, conform datelor oficiale.
Utilizarea obligatorie a tabletelor în grădinițe a fost inclusă în programa școlară în 2019, ca parte a misiunii guvernului anterior, condus de social-democrați, de a pregăti chiar și cei mai mici copii pentru o viață profesională și privată din ce în ce mai digitalizată.
Însă actuala coaliție de dreapta, care a ajuns la putere în 2022, îndreaptă învățământul într-o altă direcție.
„De fapt, încercăm să renunțăm la ecrane pe cât posibil”, spune Joar Forsell, purtător de cuvânt pe probleme de educație al Partidului Liberal, al cărui lider este ministrul suedez al educației.
„La elevii mai mari, e posibil să le folosim puțin mai mult, dar la cei mai mici, sau la școală, nu cred că ar trebui să folosim deloc ecranele”, a adăugat acesta.
Calendarul trecerii „de la ecran la caiet”
Guvernul a folosit frecvent sloganul „från skärm till pärm”, care sună bine în suedeză și se traduce prin „de la ecran la caiet”.
Joar Forsell spune că lecțiile fără ecrane creează condiții mai bune pentru ca elevii să se concentreze și să-și dezvolte abilitățile de scriere și citire.
Începând din 2025, grădinițele nu mai sunt obligate să utilizeze instrumente digitale, iar tabletele nu se mai distribuie copiilor cu vârsta sub doi ani.
În cursul acestui an, va intra în vigoare o interdicție privind utilizarea telefoanelor mobile în școli, chiar și în scopuri educaționale.
Școlilor li s-au alocat deja subvenții în valoare de peste 2,1 miliarde de coroane (200 de milioane de dolari; 157 de milioane de lire sterline) pentru a investi în manuale și ghiduri pentru profesori.
În 2028 este prevăzută introducerea unui nou curriculum conceput pentru a impune învățarea bazată pe manuale.
Decizia, luată după consultarea unor experților, inclusiv din domeniul neuroștiințelor
„Citirea cărților reale și scrierea pe hârtie reală, precum și număratul cu numere reale, pe hârtie reală, sunt mult mai bune, dacă vrei ca copiii să dobândească cunoștințele de care au nevoie”, susține Forsell.
Schimbarea de abordare a urmat unei consultări din 2023 la care au participat cercetători academici, organizații de învățământ, agenții publice și municipalități.
„A crescut gradul de conștientizare cu privire la perturbările pe care tehnologia le provoacă în sălile de clasă”, spune dr. Sissela Nutley, specialistă în neuroștiință afiliată Institutului Karolinska din Stockholm, care se numără printre cei care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea instrumentelor digitale.
Nuttley afirmă că elevii își pot pierde concentrarea văzând ce fac alți copii pe ecrane. Ea subliniază, de asemenea, un număr tot mai mare de studii internaționale care sugerează că citirea textelor pe dispozitive digitale poate îngreuna procesarea informațiilor de către copii și că utilizarea intensă a ecranelor poate afecta chiar și dezvoltarea creierului elevilor mai mici.
Guvernul speră că revenirea la metode de predare mai tradiționale va contribui la îmbunătățirea poziției Suediei în clasamentul PISA, indicatorul de referință al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru disciplinele educaționale de bază.
Rezultatele Suediei au scăzut drastic în 2012 și, după o scurtă redresare, au înregistrat o nouă scădere semnificativă la matematică și la citire în 2022.
Deși se situează încă ușor peste media țărilor OCDE, în 2022 țara a înregistrat rezultate mai slabe la citire și scriere decât țări precum Marea Britanie, SUA, Danemarca și Finlanda. Aproape un sfert (24%) dintre elevii cu vârsta de 15 sau 16 ani nu au atins un nivel de bază de înțelegere a textului citit.
„Știm că elevii care au parcurs întregul sistem școlar înconjurați de ecrane rămân în urmă în testele internaționale”, spune Forsell.
(Citește și: Comisarul european Roxana Mînzatu: Elevii din statele UE au rezultate tot mai slabe la testele PISA față de cei din țările asiatice și SUA)
****
Urmărește-ne pe Google News
