Dincolo de impactul inflației asupra consumului, companiile din România se confruntă cu creșterea costurilor cu energia și materiile prime, peste care se suprapun costuri ridicate de finanțare și presiunea statului asupra pieței financiare interne care limitează accesul sectorului privat la resurse, avertizează Confederația Concordia, precizând că aceste presiuni afectează planurile de investiții, dar și gestionarea lichidității.
„Revenirea va depinde, în mod esențial, de trei factori: stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
În absența unor noi șocuri externe majore, este rezonabil să anticipăm că inflația va intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului, creând premisele pentru o revenire treptată a consumului și, implicit, a creșterii economice. Această revenire nu va fi însă imediată. Reconstrucția încrederii este un proces de durată, care nu poate fi grăbit prin declarații, ci doar prin acțiuni concrete și consecvente”, transmite organizația reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați.
În acest context, câteva direcții rămân esențiale, avertizează Concordia. Confederația solicită:
– Predictibilitate și stabilitate – companiile și gospodăriile au nevoie de un orizont clar. Incertitudinea prelungită privind cadrul fiscal și de reglementare amplifică reticența față de consum și investiții și trebuie încheiată prin decizii clare și asumate.
– Eficientizarea cheltuielilor publice – reducerea presiunii statului pe piețele financiare interne ar contribui direct la scăderea costurilor de finanțare pentru sectorul privat și ar elibera resurse necesare economiei reale.
– Susținerea IMM-urilor și atragerea investițiilor – acestea sunt segmentele cu cel mai mare potențial de absorbție a forței de muncă și de generare rapidă de valoare adăugată în perioadele de relansare.
După mai multe luni de temperare, în martie, rata anuală a inflației a revenit pe creștere, ajungând la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor și al contextului extern volatil.
Această evoluție vine după un an 2025 în care ajustări importante, atât în zona prețurilor la energie, cât și în cea fiscală, au contribuit semnificativ la nivelul actual al inflației.
„În aceste condiții, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premisele unei temperări. Vara anului trecut a adus majorări semnificative de prețuri, iar când vom compara nivelurile din 2026 cu această perioadă, deja scumpă, rata anuală a inflației va scădea în mod natural, chiar și în absența unor reduceri efective de prețuri”, susțin experții Concordia.
Sursa: Confederația Patronală Concordia
Creșterea inflației se transmite tot mai clar în economie prin erodarea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor
Datele din comerțul cu amănuntul indică o contracție constantă, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul ajungând la -6,2% în februarie 2026, cu scăderi și mai pronunțate în zona bunurilor nealimentare (-9,4%), un segment care reflectă fidel gradul de incertitudine și presiunea resimțită de gospodării.
Sursa: Confederația Patronală Concordia
Această evoluție reprezintă o ajustare firească a comportamentului de consum: gospodăriile își prioritizează cheltuielile esențiale și reduc achizițiile discreționare.
„Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creștere în ultimii ani, o astfel de schimbare are efecte directe și imediate asupra ritmului activității economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată”, transmite organizația.
(Citește și: ”Din ce își cresc PIB-ul statele UE: o comparație a modelului de creștere al României privind consumul, exportul net și investițiile”)
***
Urmărește-ne pe Google News
