Războiul din Orientul Mijlociu amplifică riscurile pentru stabilitatea financiară globală prin presiuni inflaționiste care ar putea duce la înăsprirea piețelor de finanțare, punând presiune pe instituțiile non-bancare, pe creditul privat și pe debitorii din domeniul inteligenței artificiale, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI), potrivit Reuters.
În raportul său semestrial privind stabilitatea financiară globală, FMI a subliniat că, din februarie, prețurile acțiunilor la nivel global au scăzut cu 8%, în timp ce randamentele obligațiunilor suverane au crescut puternic, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al așteptărilor piețelor privind o inflație mai ridicată. Războiul, care a determinat Iranul să închidă Strâmtoarea Hormuz, a dus la o creștere bruscă a prețului petrolului.
Volatilitatea de pe piața obligațiunilor a fost alimentată și de creșterea nivelului datoriei raportate la PIB, precum și de emisiunea mai mare de titluri pe termen scurt, mai vulnerabile la riscurile de refinanțare în condiții de inflație în creștere. Acest lucru ar putea duce la înăsprirea piețelor de finanțare, ceea ce în trecut a generat turbulențe mai ample, a precizat FMI.
„Piețele s-au corectat până acum într-un mod ordonat, dar riscurile sunt asimetrice. Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât crește riscul ca condițiile financiare globale — care erau foarte favorabile înainte de război — să se înăsprească și mai mult și mai brusc”, a avertizat instituția.
Există mai multe canale prin care tensiunile de finanțare s-ar putea transforma în instabilitate financiară
Pierderile semnificative din obligațiunile suverane ar putea slăbi bilanțurile băncilor, limitând în același timp capacitatea guvernelor de a sprijini băncile aflate în dificultate.
O înăsprire bruscă a condițiilor financiare ar putea declanșa vânzări forțate din partea instituțiilor non-bancare, a vânzătorilor de opțiuni și a altor investitori puternic dependenți de efectul de levier, precum fondurile speculative și fondurile tranzacționate la bursă cu levier, ceea ce ar putea duce la pierderi semnificative.
Expunerea fondurilor speculative la derivate pe ratele dobânzii și la obligațiuni suverane s-a mai mult decât dublat din 2020, ajungând la peste 18 trilioane de dolari până în 2025, potrivit FMI.
„Vulnerabilitățile se activează doar atunci când apare un șoc, iar războiul din Orientul Mijlociu este într-adevăr șocul care se desfășoară”, a declarat Tobias Adrian, directorul departamentului de piețe monetare și de capital al FMI, într-un interviu.
Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea încetini semnificativ investițiile în AI, care au fost un motor important de creștere
FMI a adoptat un ton prudent în privința sectorului de credit privat, evaluat la 3,5 trilioane de dolari, avertizând că semnele de creștere a neplăților ar putea genera îngrijorări mai largi privind creditul corporativ, în special în sectoarele care ar putea fi afectate de inteligența artificială.
Semnele de probleme în lumea mai puțin transparentă a creditării private, care a crescut rapid în popularitate datorită companiilor ce caută finanțare rapidă și personalizată și investitorilor în căutare de randamente ridicate, au apărut încă de la mijlocul anului trecut. Companii precum Blue Owl Capital, Ares Management, Apollo Global Management, Blackstone și KKR au limitat deja retragerile din fondurile de credit privat pe fondul creșterii îngrijorărilor investitorilor.
FMI a precizat că, până în prezent, turbulențele par limitate și ar putea avea un „impact sistemic controlat”, însă investitorii accelerează retragerile din cauza temerilor privind deteriorarea calității creditului.
Instituția a mai avertizat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea încetini semnificativ investițiile în inteligența artificială, care au fost un motor important de creștere. Deși impactul general asupra stabilității financiare pare modest, o astfel de retragere ar putea afecta companiile din ecosistemul AI, din ce în ce mai dependente de aranjamente de finanțare circulare.
FMI recomandă ca factorii de decizie să fie pregătiți să intervină în cazul disfuncționalităților pieței, prin pregătirea unor facilități de lichiditate și finanțare. Politica monetară ar trebui să se concentreze pe stabilitatea prețurilor, iar autoritățile ar trebui să monitorizeze atent dacă inflația efectivă începe să influențeze așteptările inflaționiste.
Pe plan fiscal, guvernele ar trebui să adopte politici mai stricte pentru a stabiliza datoria publică și să direcționeze noile cheltuieli către grupurile vulnerabile la șocurile inflaționiste, a concluzionat FMI.
(Citește și: ”FMI înjumătățește prognoza de creștere economică pentru România: Avans de doar 0,7% din PIB în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
