Fondul Monetar Internațional (FMI) a înjumătățit marți prognoza de creștere economică pentru România, la doar 0,7% din PIB, față de 1,4% estimarea din toamnă (când prognoza a fost la rândul său înjumătățită față de estimarea din primăvara trecută), potrivit raportului World Economic Outlook. Pentru 2027, FMI anticipează un avans de 2,5%.
În ceea ce privește evoluția inflației, experții Fondului anticipează un avans al prețurilor de consum de 7,8% în acest an – peste nivelul din 2025, de 7,3% -, respectiv 3,9% în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să se ridice la 6,8% din PIB, față de 8% din PIB anul trecut. Anul viitor ar urma să coboare la 6,2%. Șomajul se va situa în jurul procentului de 6%, potrivit proiecțiilor de primăvară.
De remarcat că perspectivele pentru România sunt cele mai slabe, semnificativ mai reduse decât media regiunii Europei emergente și în curs de dezvoltare (avans mediu de 2% din PIB în 2026). Chiar și Bulgaria, care figurează la zona euro, ar urma să înregistreze un avans de 2,8% din PIB în acest an, iar Cehia, catalogată de FMI drept economie avansată, va avea o creștere economică de 2,2% din PIB în 2026.
Economia globală este în pericol de recesiune dacă războiul din Iran continuă
Economia globală este în pericol de recesiune dacă războiul dintre SUA și Israel cu Iranul continuă și dacă prețurile ridicate la energie persistă, au mai avertizat specialiștii FMI.
În cel mai pesimist scenariu — în care prețurile petrolului, gazelor și alimentelor cresc brusc și rămân ridicate în acest an și în următorul — creșterea economică globală ar putea scădea sub 2% în 2026.
„Acest lucru ar însemna o situație foarte apropiată de o recesiune globală, care s-a produs doar de patru ori din 1980 încoace”, se arată în raport, cea mai recentă fiind în timpul pandemiei de Covid.
Prețurile energiei au crescut puternic de la începutul războiului, în urmă cu mai bine de șase săptămâni, după ce ruta maritimă esențială Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă, iar negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat.
Potrivit FMI, cele mai severe condiții care ar putea duce la o încetinire globală ar include atingerea unui preț mediu al petrolului de 110 dolari pe baril în acest an și de 125 dolari în 2027.
Pe baza acestor ipoteze, FMI a spus că inflația ar putea ajunge până la 6% anul viitor. Acest lucru ar putea forța băncile centrale să crească ratele dobânzilor pentru a încetini ritmul creșterii prețurilor.
Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI, a explicat pentru BBC: „Recesiunea globală este un concept oarecum vag atunci când analizăm cifrele la nivel mondial.
Și astfel, da, o creștere de 2% este o situație care, pentru majoritatea oamenilor din lume, va fi resimțită ca o perioadă de recesiune. Șomajul va fi ridicat. În unele țări, prețurile alimentelor și insecuritatea alimentară ar putea crește.”
Prețul petrolului a urcat aproape de 120 de dolari în timpul conflictului cu Iranul, dar ulterior a scăzut, iar marți un baril de țiței costa 98,85 dolari.
În plus, FMI a subliniat că riscul de recesiune ar crește doar dacă aceste condiții severe s-ar menține timp de doi ani.
Marea Britanie, cea mai afectată dintre economiile dezvoltate de șocul energetic
Dintre economiile dezvoltate ale lumii, FMI a estimat că Marea Britanie va fi cel mai puternic afectată de șocul energetic provocat de războiul din Iran.
Instituția a redus estimarea pentru creșterea economică a Regatului Unit în acest an la 0,8%, de la o prognoză anterioară de 1,3%. Cu toate acestea, se așteaptă ca economia britanică să își revină ulterior, cu o creștere de 1,3%.
Țările exportatoare de petrol din Golful Persic sunt susceptibile să înregistreze o încetinire puternică a creșterii economice sau chiar o contracție în acest an, potrivit prognozelor FMI.
Se estimează că economia Iranului se va contracta cu 6,1% în acest an. Totuși, FMI prevede o revenire de 3,2% în 2027 — cu condiția ca războiul să se încheie în următoarele săptămâni.
(Citește și: ”Raport sever al economiștilor Erste: Creșterea economică a României, revizuită la doar 0,3% din PIB în 2026 – Risc mare de recesiune în scenariul prelungirii crizei iraniene”)
***
Urmărește-ne pe Google News
