Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este așteptat să decidă la ședința de marți de politică monetară menținerea ratelor de dobândă, în conformitate cu așteptările analiștilor, la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul anului 2024.
Deși analiștii se așteaptă în unanimitate la menținerea dobânzii-cheie la ședința BNR, ”incertitudinea externă ridicată, inclusiv presiunile de depreciere asupra leului – probabil contracarate de BNR – ar putea determina un ton mai «hawkish» (dur – n.r.)”, după cum arată Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, economiști BCR. Aceștia consideră că BNR se află între presiunile inflaționiste/stagflaționiste globale și forțele interne dezinflaționiste.
”În afara unei posibile revizuiri în sus a prognozei de inflație, comunicatul BNR este puțin probabil să ofere orientări suplimentare. Noul scenariu pentru inflație din Raportul asupra inflației din mai va reflecta probabil un grad ridicat de incertitudine și va fi însoțit de o retorică mai dură”, arată cei doi economiști într-un raport de analiză.
Erste: BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară
Această ședință a BNR este prima după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, care a produs o creștere majoră a prețurilor la țiței, la carburanți, a dobânzilor și a așteptărilor inflaționiste, dincolo de volatilitatea de pe piețele financiare internaționale.
Dobânda-cheie este la 6,50% de mai bine de 1 an și jumătate și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual. Isărescu a transmis săptămâna trecută un mesaj de stabilitate și de sprijin din partea politicii monetare pentru politicile fiscale și pentru Guvern, care trebuie să coboare deficitul bugetar în acest an spre 6% din PIB, un obiectiv complicat având în vedere situația internațională și impactul pachetelor de ajustare bugetară.
”Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; atunci când riscurile geopolitice cresc, economisirea de precauție se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează. Cu toate acestea, Banca Națională a României trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară”, a declarat Isărescu la o conferință The Economist organizată săptămâna trecută.
Inflația a rămas la o rată anuală apropiată de 2 cifre în ultimele luni, fiind așteptată o nouă crșștere în T2 din cauza creșterii prețurilor la carburanți.
Analiști: BNR va scădea dobânzile abia la finalul anului, când rata inflației ar putea reveni la 5%
Analiștii BCR spun că majorările de dobândă sunt puțin probabile, însă o gestionare mai strictă a lichidității ar putea apărea în episoade de presiune pe curs, pentru a calma orice risc de depreciere. În schimb, scăderile de dobânzi vor fi amânate de BNR cel puțin până în final de an.
”În contextul unei traiectorii mai ridicate a inflației, pe termen scurt, se estimează că BNR ar putea lua în calcul reduceri de dobândă cel mai devreme la ultima ședință din an, în noiembrie, când va fi disponibil și un nou set de prognoze. Decizia va depinde inclusiv de evaluarea șocului energetic și de eficiența măsurilor compensatorii ale guvernului, dar și de deciziile BCE, pentru care piața anticipează deja două majorări de dobândă până în septembrie”, arată Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
Aceștia estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la finalul lui 2026, prognoză revizuită în sus pe fondul includerii șocului petrolier.
”Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor la combustibili adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală, jumătate provenind din efecte de runda a doua. În funcție de persistența prețurilor ridicate la petrol, inflația ar putea surprinde în sus, punând sub semnul întrebării revenirea în intervalul țintă al BNR în 2027”, mai arată analiștii.
Risc pentru un al treilea trimestru consecutiv de contracție a activității economice
Economiștii BCR mai punctează faptul că creșterea economică sub potențial și probabilitatea ridicată de recesiune reprezintă argumente pentru eventuale reduceri de dobândă în 2026.
”Indicatorii de sentiment pentru trimestrul I sugerează posibilitatea unei a treia contracții trimestriale consecutive. Conflictul din Orientul Mijlociu introduce riscuri suplimentare negative pentru prognoza de creștere de +0,3% din 2026. În același timp, încrederea consumatorilor la minime comparabile cu perioada pandemiei, deteriorarea pieței muncii și scăderea salariilor reale susțin argumentele pentru relaxarea politicii monetare. Impulsul fiscal negativ, cu efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea sprijini această direcție, deși implementarea consolidării fiscale depinde de stabilitatea politică, afectată recent de tensiuni în coaliția de guvernare”, mai precizează analiștii.
(Citește și: Bloomberg: BNR a cheltuit peste 1 mld. euro din rezerve pentru a apăra cursul euro/leu, în luna martie)
(Citește și: UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul)
(Citește și: Mesaj de stabilitate de la guvernatorul Isărescu, în contextul războiului din Iran: ”Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”)
***
Urmărește-ne pe Google News
