După 16 ani la putere, premierul ungar Viktor Orban și partidul său, Fidesz, intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare de pe 12 aprilie de pe poziția a doua în sondajele de opinie, fiind creditați cu aproximativ 37%-39% din intențiile de vot. Favoriți sunt Peter Magyar (foto dreapta) și formațiunea de centru-dreapta Tisza, cotați la peste 50%.
Analistul politic Radu Magdin a explicat, pentru CursDeGuvernare.ro, cum ar putea arăta Ungaria fără Orban și care are fi impactul unei posibile victorii a lui Magyar asupra relației dintre Budapesta și Bruxelles.
Până în februarie 2024, Peter Magyar a făcut parte din familia Fidesz. S-a înscris în partid încă din timpul facultății și s-a căsătorit cu una dintre vedetele în ascensiune ale partidului, Judit Varga, cu care are trei copii, dar de care s-a despărțit între timp. La fel ca și de partidul lui Viktor Orban.
Ruptura de Fidesz s-a produs acum doi ani, după un scandal în care a fost implicată și Judit Varga. Președinta Ungariei, Katalin Novak, a grațiat atunci un bărbat care ajutase la mușamalizarea unor abuzuri sexuale într-un centru de plasament de stat iar Varga contrasemnase decizia, ca ministru al Justiției. În cele din urmă, și ea a părăsit Fidesz, iar Peter Magyar a simțit că e momentul în care poate declanșa un atac devastator asupra regimului Orban.
„Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care cei care dețin cu adevărat puterea se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook. A demisionat din Fidesz și, în martie 2024, a preluat conducerea Tisza, o formațiune care exista din 2020, însă activa fără prea mare succes pe scena politcă dominată de partidul premierului Orban.
În doar câteva luni, Tisza a început să urce în sondaje și a obținut aproape 30% la alegerile europene din iunie 2024, câștigate de Fidesz cu 44,8% din voturi. Peter Magyar a început să atragă atenția oficialilor de la Bruxelles, care au început să vadă în el un interlocutor de viitor, pe măsură ce relația cu Orban se deteriora încă din 2021, cand acesta retras Fidesz din grupul Partidului Popular European (PPE).
Întrebat cu ce se diferențiază poziția lui Peter Magyar față de cea a lui Viktor Orban în relația cu Uniunea Europeană, Radu Magdin (foto) pleacă de la „cel mai bun indicator: familiile politice europene în care se află cele două forțe”.
„După ruptura de PPE, Viktor Orban a dus Fidesz în grupul Patrioți pentru Europa, adică în zona partidelor populiste radicale de dreapta, cu un profil mult mai conflictual și mai eurosceptic. În schimb, Peter Magyar și Tisza sunt în Partidul Popular European, deci într-o familie politică mainstream, conservatoare, integrată în arhitectura clasică a Uniunii”, spune Magdin.
„Asta nu înseamnă însă că Magyar va avea o relație complet aliniată sau lipsită de tensiuni cu Bruxellesul. Tocmai pentru că discursul eurosceptic al lui Orban a influențat ani la rând publicul maghiar, Magyar nu își permite politic să fie perceput în interior ca fiind prea obedient față de Bruxelles. Diferența majoră nu este că unul ar fi «anti-UE», iar celălalt «pro-UE» în sens absolut, ci că Orban a făcut din conflictul cu Bruxellesul o strategie politică centrală, inclusiv prin încercări repetate de blocare sau subminare a unor decizii europene, mai ales pe dosarul ucrainean, în timp ce Magyar pare mai degrabă interesat de o relație normalizată, funcțională și negociată cu Uniunea”, adaugă analistul politic.
Potrivit acestuia, ne putem aștepta la o Ungarie care, sub Peter Magyar, ar fi „mult mai puțin disruptivă în UE”. „Asta nu exclude ca Budapesta să păstreze unele reflexe tactice în negociere și să folosească, atunci când consideră necesar, instrumentele pe care le-a învățat în acești ani pentru a obține concesii sau avantaje. Dar tonul, stilul și miza politică ar fi semnificativ diferite față de era Orban”, apreciază Radu Magdin.
Reintegrarea Ungariei în jocul european
Reintegrarea Ungariei în jocul de putere european va fi unul dintre principalele obiective ale lui Peter Magyar, în cazul în care va prelua guvernarea.
„Nu vorbim despre un lider federalist sau despre un campion al integrării europene, ci despre un actor care probabil va încerca să reintegreze Ungaria în jocul european fără să rupă complet cu anumite sensibilități ale electoratului maghiar formate în anii Orban. Așadar, limitele proeuropenismului său țin atât de contextul intern, cât și de faptul că Tisza nu vine să propună o ruptură ideologică totală cu tot ce a însemnat Fidesz, ci mai degrabă o corecție strategică și morală: mai puțină rea-credință, mai puțin sabotaj, mai multă normalitate în raport cu UE“, spune Radu Magdin.
Mai mult decât atât, Peter Magyar și Tisza au uneori poziții diferite chiar și față de propriul grup european, PPE, mai ales pe teme precum agricultura sau acordul Mercosur. „Asta sugerează că, dacă va ajunge la guvernare, Magyar nu va ezita să intre în divergență cu Bruxellesul acolo unde percepe că are un interes național sau electoral de apărat. Pe energie, de exemplu, având în vedere dependențele și structura aprovizionării Ungariei, este puțin probabil să vedem o linie foarte tranșantă față de legăturile energetice cu Rusia“, atrage atenția analistul politic.
„De aceea, problema esențială nu este dacă vor exista conflicte punctuale cu Bruxellesul — acestea sunt normale și pot exista în orice guvernare. Întrebarea cu adevărat importantă este dacă va dispărea ceea ce a definit mandatul Orban: sabotajul sistematic, blocajul ca instrument de putere și subminarea din interior a Uniunii. Acolo se va vedea diferența reală”, a completat el.
Pragmatism privind Ucraina și relația cu Rusia
Având în vedere că propaganda lui Viktor Orbn încearcă să-l prezinte pe Magyar drept o marionetă a Kievului, liderul opoziției de la Budapesta are grijă să nu alimenteze această narațiune. El a adoptat o poziție prudentă, promițând relații constructive cu Kievul, dar criticând totodată atacurile președintelui Volodimir Zelenski la adresa lui Viktor Orban și dorința Ucrainei de a adera rapid la UE.
„Pe tema Ucrainei, trebuie însă făcută o distincție importantă între campanie și guvernare. În campanie, Magyar are interesul să închidă temele care ar putea ajuta Fidesz și să mute accentul pe chestiunile care îi sunt favorabile: corupția, degradarea instituțională, derapajele externe și performanța economică a regimului Orbán. Tocmai pentru că Fidesz a încercat să transforme Ucraina într-o temă de mobilizare electorală, Magyar a fost constrâns să răspundă în același registru, cel puțin parțial”, precizează Radu Magdin.
În ceea ce privește relația cu Rusia, liderul Tisza a criticat actuala apropiere Budapeste și Moscova și a promis o „abordare pragmatică”. „Pragmatismul înseamnă că nu avem niciun cuvânt de spus în afacerile interne ale Rusiei, iar ei nu au niciun cuvânt de spus în afacerile noastre. Suntem ambele țări suverane și ne respectăm reciproc, dar nu trebuie neapărat să ne placem”, a declarat Peter Magyar, pentru Associated Press.
Cu toate acestea, el a spus că „asta nu înseamnă că trebuie să încetăm să folosim petrolul rusesc mâine”. „Înseamnă că resursele Uniunii Europene trebuie folosite bine”, a adăugat liderul opoziției ungare.
Deschidere și încredere la Bruxelles
L-am întrebat pe Radu Magdin cum ar trebui UE să gestioneze relația cu un eventual guvern Magyar: cu câtă încredere și cu câtă prudență?
„Orban a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai mari probleme politice ale Uniunii, nu doar prin discurs, ci prin capacitatea constantă de a bloca, întârzia sau distorsiona procese decizionale importante. Din acest punct de vedere, dispariția unei asemenea surse de fricțiune ar genera inevitabil un reflex de deschidere și de bunăvoință față de un guvern Magyar. Este foarte posibil, așadar, ca UE să pornească relația cu un nivel ridicat de încredere, inclusiv prin disponibilitatea de a debloca sau normaliza unele dosare sensibile, precum cele legate de fondurile europene”, apreciază Radu Magdin.
„Dar această deschidere nu ar trebui să excludă prudența instituțională. Dincolo de schimbarea de ton, Bruxellesul va judeca noua guvernare după fapte: cum guvernează, dacă repară problemele legate de statul de drept, dacă schimbă practicile administrative și dacă reduce capturarea instituțională acumulată în anii Fidesz. Altfel spus, UE ar trebui să combine încrederea politică inițială cu condiționalitatea și monitorizarea atentă”, mai spune analistul politic.
În opinia lui Radu Magdin, Peter Magyar poate restabili încrederea UE în Ungaria „printr-o schimbare de ton și de metodă”. „Pentru Bruxelles, asta ar conta enorm. În același timp, limitele sunt evidente. Dacă Magyar nu va avea o majoritate confortabilă, capacitatea sa de a curăța sistemul de oamenii regimului Orban, de a repara instituțiile și de a produce rapid schimbări adânci va fi limitată. Așadar, el poate probabil repara relația politică dintre Budapesta și Bruxelles mai repede decât poate transforma structura internă a statului ungar. Iar această diferență va fi esențială. Relația cu UE se poate normaliza relativ repede; reconstrucția instituțională a Ungariei va fi mult mai lentă și mai dificilă”, atrage atenția analistul politic.
„Cred că ne putem aștepta la o schimbare substanțială în raport cu mandatul Orban. Nu cred însă că vom avea în Peter Magyar un campion al proiectului european, în sensul în care Bruxellesul ar primi un lider entuziast, federalist sau profund integrat ideologic în mainstreamul proeuropean. Mai degrabă, am avea un partener mai onest, mai previzibil și mai puțin împovărat de bagajul ideologic și geopolitic al lui Orban — acel bagaj care a inclus discursul despre democrația iliberală, normalizarea relației cu Rusia și o formă de acomodare (și chiar de acceptare deschisă) față de ceea ce face Moscova în Ucraina”, concluzionează Radu Magdin.
(Citește și: „Vicepreședintele american JD Vance vine, marți, în Ungaria și îl va susține pe Viktor Orbán în campania pentru alegerile parlamentare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
