Principalele institute de cercetare economică din Germania estimează că economia țării se află într-o fază de redresare după mai mulți ani de declin, însă prognozele pentru creșterea produsului intern brut (PIB) rămân moderate: 0,6% în 2026 și 0,9% în 2027.
„Șocul prețurilor la energie provocat de războiul din Iran afectează puternic redresarea, dar politica fiscală expansionistă sprijină economia internă și împiedică o scădere mai accentuată”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze al Institutului ifo.
Institutele estimează că rata inflației va crește la o medie de 2,8% în 2026 și 2,9% în 2027.
Deși inflația mai ridicată temperează consumul privat, politica fiscală expansionistă oferă stimulente economice.
Creșterea puternică a datoriei noi pentru apărare, infrastructură și protecția climatului sprijină companiile din industria apărării și construcții civile.
„Per ansamblu, însă, industria se dezvoltă mai puțin dinamic, deoarece afacerile internaționale abia se extind, având în vedere declinul continuu al competitivității, incertitudinea geopolitică ridicată și povara persistentă a politicilor comerciale”, susțin specialiștii.
Potențialul de creștere al Germaniei va atinge un „punct mort” la sfârșitul deceniului
Pe termen mediu, institutele se așteaptă ca creșterea potențialului de producție al Germaniei — în prezent de 0,2% — să ajungă la un „punct mort” până la sfârșitul deceniului. Conform acestora, pe lângă scăderea populației apte de muncă din cauza factorilor demografici, contribuie și reducerea orelor lucrate pe persoană angajată.
Aceasta se datorează în principal faptului că angajații mai în vârstă, cu un număr de ore săptămânale sub medie, reprezintă o pondere tot mai mare din totalul orelor lucrate.
Aceste schimbări structurale sunt amplificate de factorii ciclici din piața muncii. Institutele anticipează o ușoară scădere a ocupării forței de muncă de aproximativ 100.000 în 2026, urmată de o creștere de circa 42.000 în 2027. Rata șomajului va crește la 6,4% în 2026, pentru ca apoi să scadă la 6,2% anul următor.
Deficitul sare de 3% din PIB/ Presiune pe finanțele publice din cauza crizei energetice
Conform institutelor, noile împrumuturi guvernamentale vor duce la creșterea deficitului bugetar la 3,7% din PIB în 2026 și la 4,2% în 2027, precum și la avansul datoriei brute la 67,2% din PIB.
Institutele evaluează stimulul fiscal ca fiind un motor economic cheie. Totuși, acestea atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung pentru stabilitatea finanțelor publice și asupra eforturilor semnificative de consolidare care vor fi necesare spre sfârșitul deceniului.
„Având în vedere creșterea costurilor energetice, principalele institute de cercetare economică se pronunță împotriva intervențiilor guvernamentale care ar reduce prețurile la energie pe termen scurt, deoarece acestea ar anula semnale importante de piață. În schimb, ele recomandă măsuri de compensare socială țintite”, potrivit comunicatului.
Conform institutelor, este necesară o politică de creștere care să elimine constrângerile regulatorii asupra activității economice private, pentru a putea valorifica rezervele potențiale. Pentru a permite acest lucru, ar trebui consolidate stimulentele pentru muncă și îmbunătățite condițiile pentru investiții și inovare.
Prognoza economică comună a fost realizată de DIW (Berlin), Institutul ifo (München), Institutul Kiel, IWH (Halle) și RWI (Essen).
(Citește și: ”Video / Anneli Ute Gabanyi, la Spiritul Timpului: Germania și „Zeitenwende”. De la Dividendul Păcii la ambiția de a deveni principala forță militară a Europei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
