Creșterea ratei inflației în luna martie în zona euro, de la 1,9% la 2,5% a fost provocată în întregime de scumpirea energiei, inflația de bază și prețurile alimentelor continuând să scadă.
Dar cu cât criza energetică se prelungește, cu atât mai mare este riscul apariției efectelor de runda a doua care să provoace o inflație ridicată per ansamblu.
BCE nu se mai află în „poziția ei bună”
Situația în care află Banca Centrală Europeană nu mai este la fel de comod. După o perioadă lungă în care prețurile au fost stabile, inflația din zona euro și-a reluat ascensiunea din cauza prețurilor energetice. De exemplu, prețul unui litru de benzină Euro-95 a crescut în medie cu 15% în ultima lună.
Celelalte componente principale ale indicelui prețurilor de consum nu au avut un impact până în prezent. Avansul prețurilor produselor alimentare a decelerat în martie la 2,4% de la 2,5% în februarie, iar inflația de bază (fără prețurile reglementate și cele volatile) a scăzut de la 2,4% la 2,3%. Atât inflația la raft cât și cea a serviciilor s-a moderat, indicând faptul că efectele prețurilor cu excepția energiei au avut efect dezinflaționist.
O perioadă dificilă pentru consumatori
Însă creșterea prețurilor la produsele energetice nu va rămâne un fenomen izolat. Confruntarea militară din Orientul Mijlociu domină perspectivele inflației, și nu se rezumă doar la prețurile la energie, ci se extinde la scumpirea produselor alimentare și nealimentare, având în vedere întreruperile din lanțurile de aprovizionare, lipsa îngrășămintelor. De exemplu, întreprinderile din sectorul industriei prelucrătoare tocmai și-au majorat așteptările privind prețurile de vânzare la cel mai înalt nivel de după anul 2023.
Pentru Banca Centrală Europeană, preocupările legate de ancorarea așteptărilor privind inflația în jurul valorii de 2% vor fi o prioritate în această etapă. Cu cât perturbările durează mai mult, cu atât este mai mare probabilitatea unor creșteri mai ample ale inflației totale și de bază. Având în vedere incertitudinea semnificativă cu privire la modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, multe scenarii privind inflația sunt posibile și de aceea BCE trebuie să fie în alertă maximă.
BCE a anunțat că nu va permite o repetare a valului inflaționist care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, promițând că va acționa rapid, dacă este necesar. Însă, nefiind clară data la care se vor încheia luptele din Orientul Mijlociu, oficialii BCE urmăresc cu atenție evoluția prețurilor.
Ținta actuală pentru 2026 a BCE poate fi considerată scenariul optimist
Prețurile energetice pun deja în pericol scenariul de bază al BCE referitor la ținta inflației medii din acest an de 2,6%. În cazul unei prelungiri a conflictului din Orientul Mijlociu, inflația ar putea atinge un vârf de 6,3% în 2027.
„Azi putem spune că scenariul de bază – pentru care ipotezele de lucru au fost stabilite pe 11 martie – ar putea fi probabil considerat drept scenariul optimist”, a declarat marți șeful băncii centrale a Estoniei, Madis Muller. „Este probabil ca în trimestrele următoare ratele dobânzilor să crească.”
Piețele anticipează creșteri de până la trei sferturi de punct procentual ale ratei dobânzii la depozite în acest an, de la nivelul actual de 2%. Neputând preveni fluctuațiile piețelor energetice, BCE se concentrează în schimb pe evitarea efectelor de runda a doua, inclusiv creșterile excesive ale salariilor și prețurilor la raft. De asemenea, este îngrijorată de efectele de domino al unor scumpiri precum prețurile îngrășămintelor și alimentelor, care contribuie la definirea percepțiilor gospodăriilor.
Dilema cu care se confruntă președinta BCE, Christine Lagarde, și colegii săi este că, deși ratele dobânzilor mai mari ar putea fi necesare pentru a reduce inflația, acestea vor agrava problemele economice create de costurile mai mari ale energiei.
Presiunile inflaționiste s-au manifestat inegal în Europa
„Va fi esențial să se monitorizeze îndeaproape așteptările și să se prevină o spirală salarii-prețuri, asigurându-se în același timp că acțiunile de politică monetară rămân proporționale”, a declarat guvernatorul Băncii Italiei, Fabio Panetta.
Italia nu a înregistrat nicio creștere a inflației luna trecută, valoarea ajungând în mod neașteptat la 1,5%. În Franța inflația s-a accelerat, dar nu a atins încă 2%. Germania și Spania au înregistrat creșteri mai rapide ale prețurilor, de 2,8% și, respectiv, 3,3%.
Sunt așteptate și alte creșteri de prețuri, care nu vor face decât să adauge presiune asupra BCE.
„Cu cât războiul din Iran durează mai mult și cu cât devine mai distructiv, cu atât va fi mai mare riscul de inflație”, a declarat Peter Kazimir, președintele Slovaciei. „Prin urmare, cu atât va trebui să răspundem mai repede și mai decisiv.”
Cititi si: Inflația în Europa Centrală și de Est a atins deja la începutul anului punctul minim – Criza energetică va duce la o rată a inflației mai mare decât în prognoze
***
Urmărește-ne pe Google News
