În ciuda faptului că România este mai puțin dependentă de importurile de energie decât regiunea (ne diferențiem prin producția internă considerabilă de gaze), creșterea economică este vulnerabilă la șocurile prețurilor la energie, iar spațiul fiscal limitat face dificilă implementarea unor măsuri de sprijin durabile.
În scenariul de bază, UniCredit estimează că PIB-ul României va crește moderat, susținut de cererea internă și de absorbția fondurilor UE, în timp ce inflația ar putea fi atenuată temporar de prețurile reglementate la utilități.
Astfel, conform celor mai recente proiecții, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% din PIB în acest an și o rată a inflației de 6,7%. Datoria publică ar urma să se apropie de 65% din PIB, iar cursul de schimb de 5,17 lei/euro.
Totuși, riscurile externe – de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu la presiuni fiscale și politice – rămân factori-cheie care pot influența perspectivele economice ale țării.
Mixul energetic din ECE, puternic dependent de petrol și gaze și de importuri
Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne puternic dependentă de petrol și gaze: în majoritatea țărilor, petrolul și gazele reprezintă cea mai mare parte a consumului total de energie, ceea ce face ca regiunea să fie sensibilă la mișcările susținute ale prețurilor globale la energie, potrivit raportului UniCredit.
Țările din CEE sunt importatoare nete de petrol și gaze: dependența lor de importuri este aproape de 100% pentru petrol și ridicată pentru gaze în majoritatea țărilor, România fiind principala excepție datorită producției interne considerabile de gaze, notează economiștii.
„Reglementarea/prețurile plafonate la nivel de retail oferă doar protecții temporare: plafoanele amână transferul costurilor către gospodării, dar mută cheltuielile către companiile de utilități sau buget; transferul către firme este mai rapid”, se arată în raport.
Creștere rezilientă a PIB-ului – dacă șocul prețurilor la energie se atenuează treptat
În scenariul de bază al băncii italiene, creșterea economică în majoritatea economiilor ECE va rămâne în jur de 2-3% din PIB, dar cu riscuri semnificative în sens negativ.
„Ajustarea fiscală va apăsa asupra creșterii în România, Slovacia și Ungaria, unde ne așteptăm la rate de creștere mai scăzute”, se arată în raport.
Cererea internă ar trebui să rămână principalul motor al creșterii – susținută de consumul privat, de o absorbție mai rapidă a fondurilor UE și de o redresare modestă a cererii externe, sprijinită de stimulul fiscal din Germania.
În scenariul negativ, care presupune un șoc mai mare și mai prelungit al prețurilor la energie, creșterea ar putea scădea în intervalul 0-2% în majoritatea țărilor (atât în 2026, cât și în 2027).
Spațiu fiscal limitat pentru măsurile de sprijin în domeniul energiei
Șocul prețurilor la energie, legat de conflictul din Orientul Mijlociu, lovește regiunea într-un moment în care spațiul fiscal este limitat, având în vedere deficitul bugetar ridicat și necesitatea consolidării în unele țări.
În scenariul de bază, impactul fiscal al prețurilor reglementate și al plafonărilor temporare anunțate este probabil gestionabil, cu o deteriorare limitată a echilibrelor fiscale.
„Riscul derapajului fiscal cauzat de creșterea prețurilor la energie va rămâne o preocupare majoră pentru țările cu deficit ridicat, precum România, Ungaria, Polonia și Slovacia, existând riscul unor retrogradări ale ratingului de credit din cauza creșterii mai slabe și a creșterii nivelului datoriei”, avertizează economiștii.
Prețurile reglementate amână transferul șocului prețurilor la energie către inflație
„Ne așteptăm ca inflația să revină în ținta stabilită în majoritatea țărilor CEE până la sfârșitul anului 2027, pe măsură ce șocul prețurilor la energie se atenuează”, se arată în raport.
Prețurile reglementate protejează consumatorii de impactul creșterii prețurilor la gaze, în timp ce prețurile la carburanți sunt controlate mai selectiv.
„În România, consumul în scădere ar putea limita efectele secundare ale creșterii inflației generate de majorările de taxe și prețuri la energie”, susțin analiștii.
În Ungaria, inflația ar putea crește după ridicarea plafonului la prețul combustibililor în mai și ar putea atinge un vârf de peste 5% în primul trimestru al lui 2027. Efectele secundare vor menține probabil inflația peste limita superioară de 4% pe tot parcursul anului 2027.
În Polonia, economiștii UniCredit se așteaptă ca prețurile utilităților pentru gospodării să rămână neschimbate în 2026-2027, ceea ce ar putea menține inflația în intervalul țintă.
Reducerile de dobândă amânate până când șocul prețurilor la energie se diminuează
Cehia: Este probabil ca Banca Națională a Cehiei (CNB) să rămână prudentă și să urmeze Banca Centrală Europeană (BCE) prin majorarea dobânzilor de două ori în 2026 pentru a reduce riscurile inflației secundare, cu așteptarea unei inversări în 2027.
Polonia: Nivelurile scăzute ale inflației la începutul anului 2026 și plafoanele extinse la prețurile utilităților pentru gospodării oferă Băncii Naționale a Poloniei (NBP) spațiu pentru a evita majorările și a amâna reducerile de dobândă până în a doua jumătate a anului 2027.
Ungaria: Banca Națională a Ungariei (NBH) ar putea fi nevoită să aplice majorări cumulative de 50 pb în 2026 pentru a limita așteptările inflaționiste și a sprijini stabilitatea cursului valutar, cu așteptarea unei inversări în a doua jumătate a lui 2027.
România: Economiștii UniCredit se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să amâne reducerile de dobândă până în a doua jumătate a anului 2027 și să majoreze rata interbancară prin restrângerea lichidității pentru a susține stabilitatea leului, dacă va fi necesar.
Principalele riscuri:
– Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cu repercusiuni asupra prețurilor la energie, primelor de risc și creșterii globale.
– Riscul derapajului fiscal cauzat de creșterea prețurilor la energie, în special în țările cu deficit ridicat (România, Ungaria, Polonia, Slovacia), cu riscul unor retrogradări ale ratingului de credit, amplificat de creșterea mai slabă și costurile de finanțare mai mari.
– Riscuri politice, care ar putea duce la destrămarea coaliției de guvernare și/sau alegeri anticipate (Polonia, Serbia, România) și incertitudini legate de alegerile din 12 aprilie din Ungaria.
– Stimulul fiscal german și creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa ar putea avea efecte de spillover mai mari decât se aștepta.
(Citește și: ”Economia pierde din avânt – Indicatorul de sentiment indică o posibilă scădere a PIB în T1. Anticipările privind consumul și piața muncii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
