Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene pentru România a scăzut ușor în martie 2026 la 92,0, de la 93,8 în luna precedentă, pe fondul deteriorării sentimentului în toate sectoarele, rămânând în zona de contracție.
„Valoarea medie din primul trimestru al anului a fost 92,7, față de 93,1 în ultimul trimestru din 2025. Această scădere poate semnala o evoluție negativă trimestrială a PIB în T1 2026”, notează Rareș Racoviță, analist BCR.

Încrederea în industrie a scăzut la -3,0 în martie, de la -1,5 în februarie, determinată în principal de așteptări mai slabe privind producția și nivelul comenzilor.
În sectorul serviciilor, moralul a scăzut ușor la -2,0 în martie, de la -0,9 în februarie, managerii raportând o situație mai slabă a afacerilor în trecut și o cerere anticipată mai redusă, dar o cerere trecută mai bună.
Încrederea consumatorilor a scăzut marginal la -32,0, de la -31,5 anterior, marcând a patra lună consecutivă sub nivelurile minime din perioada pandemiei din 2020.
„Percepțiile privind situația financiară viitoare, situația economică viitoare și achizițiile importante viitoare au scăzut în martie față de februarie, în timp ce percepția asupra situației financiare trecute a crescut ușor”, punctează analistul.

Sentimentul în comerțul cu amănuntul a scăzut puternic la -4,3 în martie, de la -1,3 în februarie. Managerii au raportat o activitate comercială trecută mai ridicată, dar o activitate viitoare mult mai slabă și o creștere a stocurilor.
Încrederea în construcții a scăzut ușor în martie la -12,4, de la -11,3 anterior. Atât nivelul comenzilor, cât și așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut în această lună.
Așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut semnificativ, la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020
Așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele. Așteptările consumatorilor privind inflația au urcat la cele mai ridicate niveluri din august, când guvernul a majorat taxele indirecte.
Așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut semnificativ la 97,8 în martie, de la 99,1 în februarie, atingând cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.
Managerii din servicii, comerț și construcții au raportat intenții mai reduse de angajare, în timp ce respondenții din industrie au indicat perspective mai bune privind ocuparea. Temerile consumatorilor privind șomajul în următoarele 12 luni au crescut în martie la cel mai ridicat nivel din decembrie 2020.
În zona euro se trag semnale de alarmă privind inflația
Indicatorul de sentiment din zona euro pentru luna martie arată că încrederea companiilor și a consumatorilor a scăzut, iar așteptările privind prețurile au crescut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, notează Bert Colijn, economist-șef, ING Țările de Jos.
Indicatorul de sentiment economic a scăzut de la 98,3 în februarie la 96,6 în martie.
„Dacă în lunile anterioare mai exista încă încredere într-o redresare susținută de investiții publice mai puternice și de consumul populației, în această lună au prevalat temerile privind o nouă criză energetică”, notează el.
Așteptările privind prețurile de vânzare în industrie au crescut brusc de la 12,3 la 19,7, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. Având în vedere creșterea costurilor de producție, determinată de prețurile mai mari la energie și de perturbările din lanțurile de aprovizionare, această evoluție este firească.
Sectorul serviciilor a înregistrat o creștere mult mai modestă a așteptărilor privind prețurile de vânzare, reflectând dependența mai redusă a acestuia de energie ca factor de producție. Totuși, așteptările consumatorilor privind inflația au crescut cel mai rapid, indicând că îngrijorările legate de prețuri s-au extins rapid.
„Scăderea sentimentului a fost resimțită în principal de consumatori și de comercianți. Sentimentul în sectorul serviciilor, în ansamblu, a rămas stabil, la fel ca și în industrie. Potrivit sondajului, producția recentă din aceste două sectoare nu a fost încă afectată. Totuși, așteptările pentru lunile următoare au scăzut, sugerând că firmele încep să se pregătească pentru impactul negativ al conflictului”, punctează Colijn.
(Citește și: ”Țițeiul Brent sare la 115 dolari/baril – temeri de escaladare după atacuri asupra infrastructurilor energetice din Iran și Israel”)
***