Creșterea prețurilor globale la energie va împinge inflația economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) peste țintele băncilor centrale în acest an și va împiedica noi reduceri ale ratelor dobânzilor pe termen previzibil, potrivit unei analize Capital Economics.
Cu toate că deficitele bugetare mari din regiune limitează posibilitatea sprijinului fiscal guvernamental, prognozele sugerează totuși un impact mai mic decât în 2022–2023 asupra creșterii economice, când șocul inflaționist a împins regiunea într-o recesiune profundă.
„Ne-am revizuit prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026 în scădere cu 0,3–0,5 puncte procentuale. Deși regiunea este mai bine poziționată acum pentru a absorbi un șoc energetic decât în 2022, o creștere mai mare și mai persistentă a inflației ar declanșa aproape sigur noi majorări ale ratelor dobânzilor”, susțin ei.
În cazul României, calculele sugerează un impact de -0,2 puncte procentuale în scenariul de bază, respectiv -0,7 în scenariul advers.
Impactul inflaționist se va propaga prin facturile la combustibil și energie ale gospodăriilor, cu o creștere suplimentară a inflației alimentare și de bază în scenariul advers, susțin economiștii. Facturile pentru utilități din Europa Centrală și de Est sunt puternic reglementate și, în multe țări, ajustate cu întârziere, astfel încât o mare parte a șocului energetic din acest an s-ar putea să nu se reflecte complet până în 2027, în special în Polonia.
„Tarifele energetice din România și țările baltice au fost mai sensibile la șocul energetic din 2022, așa că impactul inflaționist imediat ar putea fi mai mare”, avertizează ei.
Grafic 1: HICP Electricitate și Gaz (Index, 2020 = 100)
Cel puțin un punct procentual în plus la inflație – efectele noului șoc energetic asupra prețurilor din România, în 2026
Economiile CEE au intrat în acest șoc cu un puternic „vânt favorabil” de dezinflație – ratele headline au scăzut sub țintele băncilor centrale la începutul acestui an.
„În scenariul nostru de bază, prognozăm ca inflația în CEE să crească la 4–5% an/an în a doua jumătate a anului. Inflația va fi cu 0,3–0,5 puncte procentuale mai mare în 2026 decât anticipasem anterior (mai mult în țările baltice) și cu 0,3 puncte procentuale mai mare în 2027. În acest scenariu, considerăm că băncile centrale vor menține ratele dobânzilor neschimbate până în 2027, în loc să le reducă, cum anticipam anterior. Majorările de dobândă sunt puțin probabile”, se arată în raportul semnat de Liam Peach, economist principal pentru piețele emergente.
În scenariul advers, inflația ar putea să fie cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mare în acest an decât prevedeau prognozele de dinainte de război, cu un impact prelungit în 2027, pe măsură ce tarifele la electricitate și gaze sunt ajustate în sus. În acest scenariu, inflația ar putea depăși 6% până la sfârșitul anului în majoritatea țărilor, iar băncile centrale ar putea începe să înăsprească politica monetară încă din acest an (+200 de puncte de bază în Ungaria, + 150 în Polonia și Cehia).
Grafic 2: Prognoze ale inflației CPI în Europa Centrală (%, 2026)
Industria va resimți șocul energetic/ Polonia s-a remarcat la criza anterioară datorită creșterii competitivității
Impactul asupra creșterii PIB în scenariul de bază este probabil limitat.
„Creșterea veniturilor reale – adică creșterea nominală a salariilor ajustată cu inflația – va rămâne pozitivă chiar și cu o inflație de 5%, ceea ce ar trebui să limiteze scăderea creșterii consumului gospodăriilor. Ratele de economisire ar putea fi mai ridicate decât ar fi fost altfel, dar nu ne așteptăm ca condițiile monetare să devină mult mai restrictive”, anticipează specialiștii.
Industria va fi afectată direct, prin costuri energetice mai mari, și indirect, prin cerere internă și de export mai slabă.
Interesant este cazul Poloniei, unde industria și-a crescut competitivitatea, absorbind șocul prețurilor generat de invazia Ucrainei de către Rusia. În cazul României, criza energetică a însemnat o scădere și mai pronunțată a producției industriale (grafic 4).
„Polonia are un sector industrial intens consumator de energie, dar acest lucru nu implică neapărat o vulnerabilitate mai mare, deoarece producția industrială intens energetică a performat mult mai bine din 2021 decât în alte țări. Factorul cheie este viteza cu care competitivitatea poate fi restaurată, iar Polonia pare să fi depășit performanța unor țări precum Germania și Ungaria”, se arată în raport.
Grafic 3: Producție industrială intens consumatoare de energie (SA, Index T4 2021 = 100)
Grafic 4: Producție industrială intens consumatoare de energie pe sector (SA, %-Schimbare 2025 vs 2021)
Statele baltice au înregistrat cea mai pronunțată pierdere de competitivitate la export din 2021, cu scăderi clare ale exporturilor de bunuri în Estonia și Lituania (grafic 5). Ratele reale de schimb s-au apreciat puternic (în special la paritatea puterii de cumpărare) și, în absența unei flexibilități nominale a cursului de schimb, un nou șoc energetic ar putea eroda și mai mult competitivitatea și ar menține stagnarea convergenței veniturilor.
„În ansamblu, ne-am revizuit prognoza de creștere a PIB-ului de bază în scădere cu 0,3–0,5 puncte procentuale. Aceasta lasă creșterea relativ solidă la 2,5–3,3% în Polonia, Cehia și Croația, în timp ce Ungaria și România continuă să performeze sub așteptări.
În scenariul advers, ne-am aștepta ca creșterea să fie cu 1,0 punct procentual mai mică până în 2027, cu un impact disproporționat mai mare în țările baltice.
Deficitele bugetare mari limitează posibilitatea sprijinului fiscal, dar prognozele noastre sugerează totuși un impact mai mic decât în 2022–2023, când șocul inflaționist a împins regiunea într-o recesiune profundă”, se arată în raport.
Grafic 5: Exporturi de bunuri (în dolari, %-Schimbare 2024 vs 2021)
Grafic 6: Prognoze PIB Europa Centrală (%, 2026)
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ormuz – rușinoasa problemă globală”)
(Citește și: ”Coface: Creșterea prețurilor mărfurilor din Europa din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: +50% la petrol, +85% la gaze”)
***
Urmărește-ne pe Google News
