China câștigă deja teren în industriile înalte și „mușcă” din cota care revenea cândva economiilor occidentale, avansând rapid în tehnologii de vârf și devenind competitor direct în domenii unde Europa și SUA aveau tradițional un avantaj competitiv, avertizează Erik van der Marel, economist-șef la Centrul European pentru Economie Politică Internațională (ECIPE), într-un interviu acordat numărului 71 al revistei (exclusiv print) CRONICILE CursDeGuvenare.
Această competiție nu este doar economică, ci și strategică, pentru că influența globală depinde tot mai mult de capacitățile tehnologice.
Prioritățile UE pentru creșterea competitivității interne ar trebui să includă finalizarea pieței unice a serviciilor, eliminarea barierelor administrative, consolidarea pieței tehnologice unificate, adaptarea reglementărilor digitale pentru a nu inhiba exporturile și facilitarea conectivității pieței europene cu piețele internaționale.
Înainte de numirea sa la ECIPE, Erik a predat cu normă întreagă la London School of Economics (LSE), unde a ținut cursuri de comerț internațional la nivel postuniversitar. De-a lungul carierei, a acumulat experiență profesională în calitate de consultant pentru OECD, APEC, ADBI și Departamentul de Cercetare Comercială al Băncii Mondiale.
Mai jos, câteva fragmente din interviul acordat revistei exclusiv print CRONICILE CursDeGuvernare nr. 71:
CRONICILE:
Cum ați rezuma starea actuală a industriei europene, în contextul creșterii competiției dintre China și SUA?
Erik van der Marel:
Cred că problema principală este că întotdeauna am considerat China – și ei înșiși se consideră – „fabrica lumii”, având un avantaj comparativ puternic în producție.
Însă China a urcat pe scara dezvoltării și, odată cu asta, a investit masiv în dezvoltarea tehnologică, ceea ce face industria lor mult mai calificată și le permite să intre în domenii în care alte țări dezvoltate, precum țările europene și SUA, aveau tradițional un avantaj comparativ. Astfel, China a devenit un competitor tot mai puternic în acele domenii unde și țările dezvoltate au competențe și tehnologii puternice.
Ceea ce vedem acum este că, în unele dintre aceste tehnologii, China performează mult mai bine decât Uniunea Europeană sau dezvoltarea tehnologică europeană.
Acesta este un punct sensibil și, deși vorbim pur din perspectivă economică, lucrurile devin și mai complicate din cauza contextului internațional.
Dezvoltările tehnologice joacă un rol esențial în stabilirea priorităților strategice și se leagă de securitatea națională și de preferințele politice mai largi ale țărilor respective, de viziunile politice asupra „ordinii globale”.
Astfel, competiția economică se împletește cu considerente politice internaționale, iar modul în care China vede lumea diferă de cel european.
Dacă Europa nu dispune de capacități tehnologice care să susțină influența politică sau strategică, riscă să fie dezavantajată în ordinea globală. Prin urmare, nu este doar o chestiune economică – este împletită cu geopolitica și cu ambițiile strategice ale marilor actori globali.
(…………………………………………………………….)
CRONICILE:
În ce măsură ar putea amortiza investițiile în apărare acest declin industrial european?
Erik van der Marel:
Banii pe care, în special Germania și alte țări, îi investesc în economie pentru apărare pot fi un lucru foarte bun. În primul rând, ai nevoie de apărare pentru că acest sector a fost ignorat în trecut. Avem acum aceste angajamente politice, dar economic, sectorul apărării poate fi un vehicul pentru noi dezvoltări tehnologice și inovații.
Publicații și economiști au arătat că anumite subvenții sau politici industriale mari în domeniul apărării pot da rezultate foarte bune, așa cum s-a întâmplat în trecut în SUA.
Problema critică este ca acești bani să fie cheltuiți în mod inteligent, pe tehnologii noi și inovative, care să genereze efecte de productivitate, de care să profite și alte industrii furnizoare.
Din păcate, adesea cheltuielile sunt alocate către industrii tradiționale sau strict echipamente, ceea ce e necesar, dar dacă vrei să fii strategic, trebuie să ai și o perspectivă pe termen lung.
”Până și SUA au o problemă în cursa tehnologică cu China”. România se descurcă bine la furnizarea de servicii digitale
CRONICILE:
Credeți că Europa pierde cursa tehnologică în fața SUA și a Chinei? Ați menționat că China se descurcă excepțional de bine, mai bine decât se anticipa în urmă cu câțiva ani.
Erik van der Marel:
Da. Până și analize din SUA denotă un oarecare scepticism că americanii pot câștiga cursa, de exemplu, în AI sau alte tehnologii noi.
Pentru Europa, sarcina e masivă: dacă vrei să te concentrezi pe dezvoltarea AI în UE, trebuie să pornești de foarte departe. De aceea, se aud voci care spun că Europa ar trebui să se concentreze mai degrabă pe aplicarea AI în industrie decât pe dezvoltarea de la zero.
În Uniunea Europeană există și industrii foarte tehnologizate; dacă ne gândim la fabricație inteligentă sau robotică, UE are companii foarte bune aici.
Cred că România, de exemplu, se descurcă destul de bine și în furnizarea de servicii digitale. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a aplica toate aceste instrumente, servicii și soluții digitale în sectorul nostru de fabricație, și cred că acolo există un spațiu pentru Europa să se dezvolte.
Dacă însă vrei să dezvolți AI acum, având în vedere sumele enorme cheltuite în China și SUA, nu văd de unde va obține Europa fondurile necesare.
(……………………………………………………………)
CRONICILE:
Ce părere aveți despre ideea unei Europe cu două viteze, un grup de țări care își propune să fie nucleul și motorul de creștere, pentru a asigura o integrare mai rapidă și deblocarea unor surse de competitivitate?
Erik van der Marel:
Cred că merită explorată această idee. Există și dezavantaje, pentru că trebuie să faci multe compromisuri.
Totuși, ar putea crea stimulente pentru alții să se alăture nucleului. Dacă ai un grup de țări care merg înainte, chiar dacă vor exista fricțiuni, toate rămân în același cadru european. Instituțional, nu știu cum s-ar putea organiza, probabil acesta este motivul pentru care unele țări se opun.
„Al doilea șoc China” – există riscul să devenim doar o piață pentru chinezi
CRONICILE:
Revenind la China, care ar trebui să fie poziția Europei față de China, partenerul–rival strategic? Multe companii europene depind de piața chineză.
Erik van der Marel:
Nu cred că închiderea frontierelor și impunerea de taxe vamale sunt o idee bună. Dar există riscul ca UE să devină doar o piață pentru China. Dacă SUA procedează astfel, riscăm să devenim piața lor principală și să pierdem competitivitate industrială.
„Al doilea șoc China” este un termen folosit în Europa și este o preocupare reală. Unele măsuri defensive propuse pot fi aplicate țintit, nu ca protecționism general.
Dacă provocarea Europei este să recâștige competitivitatea globală, atâta vreme cât nu ți-ai pus cu adevărat „casa în ordine” – prin piețe de servicii mai integrate, piețe de capital mai bine conectate sau alte reforme posibile –, nu poți impune, de exemplu, clauze de conținut local, pentru că acestea nu vor produce efectele dorite (e posibil să nu existe furnizori locali cu prețuri competitive, de exemplu; în acest caz, clauza de conținut local ar crește prețurile de producție și ar face companiile și mai puțin competitive, n.r.).
Dintr-un alt unghi din care aș dori să privesc problema, cursa pentru competitivitate dintre Europa și China se concentrează foarte mult pe industrie, pentru că există un proces semnificativ de deindustrializare. Dar acest fenomen este și o tendință seculară în Europa: ne îndreptăm tot mai mult către sectorul serviciilor.
Chiar dacă există îngrijorări reale legate de o deindustrializare suplimentară, în special în Europa, nu ar trebui să pierdem din vedere faptul că multe locuri de muncă și activități economice se mută către servicii – și vorbim aici de servicii foarte tehnice, strâns legate de sectorul industrial.
Multe firme de producție oferă, de fapt, și servicii pentru această industrie – gândiți-vă la producție inteligentă, robotică – domenii în care firmele europene sunt foarte bune.
Strategia țărilor din Uniunea Europeană ar trebui să nu se limiteze la o abordare defensivă, aplicând protecționism contingent precum antidumping, antisubvenții sau măsuri anticoercitive, ci să includă și o perspectivă ofensivă: să asigure accesul pe piața chineză, în special în sectoarele în care Europa are puncte forte. În plus, multe dintre aceste industrii includ și servicii tehnice, și servicii pentru afaceri.
Există, desigur, un acord cu China pentru acces la piață prin intermediul acordului de investiții, dar acesta este momentan suspendat. Trebuie să gândim foarte strategic cum să avansăm acest proiect. Știu că există obstacole politice semnificative. Totuși, trebuie să găsim o cale de a forța implementarea acestuia, pentru că ne-ar oferi un acces mai larg într-o China altfel protecționistă.
China este una dintre cele mai protecționiste țări, dacă nu chiar cea mai protecționistă, atunci când vine vorba de comerțul digital și accesul pe piața digitală, inclusiv în ceea ce privește datele și politicile aferente. Dar și în alte domenii de servicii pentru afaceri, China manifestă un nivel de restricționare mai ridicat decât media, potrivit OECD. Prin urmare, este necesar să forțăm o deschidere mai mare acolo.
(…………………………………………………………..)
Trebuie să avem o piață tehnologică unificată. În unele cazuri, GDPR ne afectează nu numai importurile, ci și exporturile
CRONICILE:
Ce politici trebuie să urmărească UE, cu prioritate, pe termen mediu?
Erik van der Marel:
Tot ce ține de competitivitate – găsirea unor acorduri strategice, finalizarea pieței unice în sectorul serviciilor, eliminarea procedurilor administrative și facilitarea scalării companiilor de servicii prin integrarea tehnologiilor.
De asemenea, este important să avem o piață tehnologică unificată, unde implementarea noilor reglementări digitale să fie atent calibrată, deoarece unele dintre acestea au fost, cel puțin în cercetările noastre, dăunătoare comerțului.
Nu contestăm necesitatea protecției datelor, dar trebuie să găsim modalități de a conecta piața europeană cu piețele internaționale, facilitând transferul și fluxul de date cu țările care au modele de reglementare diferite. În multe cazuri, reglementările precum GDPR nu afectează doar importurile, ci pot inhiba și exporturile europene.
Unele progrese au fost deja făcute: de exemplu, în domeniul mobilității datelor, Comisia Europeană a acordat recent decizia de adecvare pentru Brazilia, ceea ce este un pas pozitiv. Totuși, multe activități digitale migrează către Asia, așa că trebuie să ne concentrăm și pe conectarea pieței europene cu piața asiatică, în ceea ce privește datele.
(………………………………………………………………..)
Interviul intregral poate fi citit în numărul 71 al revistei CRONICILE CursDeGuvernare.
(Citiți și: ””Redesenarea Lumii” – CRONICILE Nr. 71. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
***
Urmărește-ne pe Google News
