Deficitul bugetar a urcat la 0,7% din PIB în februarie, respectiv 14,23 mld. lei, la jumătate față de nivelul înregistrat în primele două luni din 2025, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor.
Pe partea de venituri se remarcă o creștere a încasărilor din TVA (+20,6%) și impozit pe salarii și venit (+22,3%), influențate de creșterea cotei, respectiv eliminarea unor facilități fiscale. Cheltuielile bugetare au fost, la rândul lor, mai reduse decât cele din primele două luni ale anului trecut (-1,6%), principalele economii fiind realizate de la cheltuielile de personal (-3,5%), bunuri și servicii (-2,1%), subvenții și investiții (-14,5%).
Important de notat este și că bugetul de stat pentru anul 2026 a fost adoptat abia în martie. Lipsa unui buget implică o serie de restricții asupra cheltuielilor pe care le poate face Guvernul, restricții menite să asigure continuitatea funcționării instituțiilor publice fără extinderi necontrolate ale costurilor. Mai exact, autoritățile pot efectua cheltuieli doar în limita a 1/12 din totalul cheltuielilor prevăzute în bugetul anului precedent (2025), pentru fiecare lună în parte dacă nu există un buget aprobat.
În ianuarie 2025, România a înregistrat un excedent bugetar de 0,85 miliarde de lei, echivalent cu 0,04% din PIB, o inversare notabilă față de deficitul de 11,01 miliarde de lei (0,58% din PIB) din prima lună a anului trecut și o premieră a ultimilor șapte ani.
Creștere de 15,7% a veniturilor bugetare în primele două luni din 2026: motoarele – TVA (+4 mld. lei) și impozitul pe venit (+2,34 mld. lei)
Veniturile totale au însumat 103,73 mld. lei în primele două luni ale anului 2026, în creștere cu 15,7% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,20 pp provin din veniturile curente – cu precădere TVA și impozit pe salarii și venit.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,46 mld. lei, înregistrând o creștere de 22,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+57,6%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (8,7%) – influențate de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Impozitele pe proprietate au înregistrat la rândul lor un avans de 14,6%, până la 1,9 mld. lei în primele două luni ale anului.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 35,15 mld. lei, în creștere cu 6% față de primele două luni din 2025.
„Dinamica acestor încasări reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 cât și un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat anul trecut”, explică ministerul.
Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au însumat 23,75 mld. lei, în creștere cu 20,6% față de anul precedent.
„Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute din TVA (20,3% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (7,22 mld. lei în ian-febr 2026, comparativ cu 6,08 mld lei în ian-febr 2025)”, potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor.
Veniturile din accize au însumat 6,9 mld. lei, consemnând o contracție marginală de 0,9% (an/an), în condițiile unor încasări mai reduse din accizele pentru produsele din tutun. Încasările din accizele pe produsele energetice pe primele doua luni ale anului 2026 au fost cu 13,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 7,77 mld lei, în creștere cu 17,2%.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,28 mld lei, în creștere cu 87,8% (an/an).
Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6% față de 2025
Cheltuielile totale în sumă de 117,96 mld. lei, au scăzut în termeni nominali cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile în primele două luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 6,3% din PIB la 5,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 27,13 mld. lei, în scădere cu 0,98 mld. lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,3% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,43 mld. lei, în scădere cu 2,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 mld. lei, aproximativ la același nivel ca anul trecut, atât ca valoare absolută, cât și ca procent în Produsul Intern Brut.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 43,18 mld. lei în creștere cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele doua luni ale anului 2026, au fost în sumă de 6,97 mil. lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,49 mld. lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (16,85 mil. lei).
Alte cheltuieli au fost de 1,68 mld. lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Scădere de 13,8% a investițiilor
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 9,72 mld. lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 11,20 mld. lei – în scădere cu 13,8% față de ianuarie-februarie 2025 (13 mld. lei) -, din care 76,82% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
(Citește și: ”Surplus bugetar în ianuarie după 7 ani: Partea bună – veniturile au crescut și cheltuielile au scăzut. Partea proastă – parte din economii au fost generate de frâna de mână (lipsa bugetului), iar investițiile au scăzut”)
***
Urmărește-ne pe Google News
