Franța a organizat, duminică, turul al doilea al alegerilor municipale, iar rezultatele oferă o imagine a stării de spirit politice la nivel local, cu 13 luni înaintea scrutinului prezidențial din 2027.
Alegerile au arătat, în primul rând, că marșul spre putere al extremei drepte nu este de neoprit, scrie Reuters.
Orașul Marsilia nu este un indicator pentru Franța în ansamblu, însă eșecul extremei drepte de a cuceri al doilea oraș ca mărime al țării, alături de înfrângerea din apropierea orașului Toulon, a spulberat sentimentul că formațiunea Rassemblement National (RN) avansează decisiv. Presupunerea dominantă în perspectiva alegerilor prezidențiale a fost că liderul RN, Jordan Bardella, era clar favoritul, după ce două mandate nepopulare ale președintelui Emmanuel Macron au slăbit tabăra centristă.
Rezultatele de duminică au complicat însă situația. Ele sugerează că partidele mainstream, atunci când sunt organizate, pot încă bloca RN, în special în marile orașe unde imaginea partidului rămâne toxică pentru mulți alegători.
Cu toate acestea, avansul RN nu s-a oprit peste tot. În Nisa, un oraș extrem de conservator, aliatul RN, Eric Ciotti, l-a învins pe un candidat susținut de Macron. Partidul a câștigat, de asemenea, orașe mai mici, precum Carcassonne, și și-a multiplicat numărul de consilieri de treisprezece ori.
Partidul lui Macron nu-și pierde speranța
Tabăra centristă a obținut rezultate mai bune decât se aștepta, în ciuda nepopularității personale a președintelui Emmnuel Macron.
Fostul prim-ministru Edouard Philippe a păstrat Le Havre, sfidând sondajele și consolidându-și statutul de centrist cel mai bine plasat pentru a-l înfrunta pe RN în 2027. Candidații macroniști au înregistrat, de asemenea, victorii neașteptate la Bordeaux și Annecy și au câștigat influență prin alianțe la Toulouse, Angers și Limoges.
Totuși, imaginea rămâne mixtă. Candidații susținuți de Macron au pierdut la Lyon, Nisa și Pau, unde fostul prim-ministru François Bayrou a fost detronat.
Concluzia pentru 2027: Philippe s-a impus ca cel mai credibil candidat al centrului, dar fără unitate în spatele său, blocul riscă în continuare să rateze turul al doilea.
Ce se întâmplă la stânga
Alegerile au transmis un semnal clar stângii mainstream: aceasta are rezultate mai bune fără partidul de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI). Formațiunea a fost afectată de controverse, de la consecințele uciderii unui activist de extremă dreapta la Lyon până la acuzațiile reînnoite de antisemitism legate de remarci ale lui Jean-Luc Mélenchon.
La Paris, socialistul Emmanuel Grégoire a câștigat după ce a refuzat un acord cu extrema stângă. La Marsilia, socialistul Benoît Payan a învins RN, păstrându-și distanța față de LFI, al cărui candidat s-a retras. În schimb, alianțele dintre socialiști și LFI au fost înfrânte în orașe precum Toulouse, Limoges și Clermont-Ferrand.
LFI a obținut totuși victorii simbolice în Saint-Denis și Roubaix, demonstrând că păstrează o bază mobilizată, dar cu o acoperire limitată.
Aceste alegeri tradițional mobilizatoare au fost marcate de o rată de participare istoric scăzută, de aproximativ 57%, potrivit institutelor de sondare.
(Citește și: „Doctrina nucleară a lui Macron: „Pentru a fi liberi trebuie să fim temuți” – Franța își va extinde arsenalul nuclear și ar putea desfășura active nucleare în alte țări UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
