Președintele Donald Trump a emis duminică un ultimatum de 48 de ore către Iran, cerând redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz – una dintre cele mai strategice artere maritime pentru transportul de petrol la nivel global – sub amenințarea unor lovituri asupra centralelor electrice iraniene dacă Teheranul nu respectă termenul, transmite The Guardian.
Potrivit declarațiilor publicate pe rețeaua sa socială, Trump a scris că, dacă Iranul „nu va deschide pe deplin, fără amenințare, Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, Statele Unite vor lovi și „distruge centralele electrice iraniene, începând cu cea mai mare””.
Această amenințare vine în condițiile în care Iranul a limitat tranzitul prin strâmtoare la navele considerate „neprietenoase” sau aparținând statelor implicate în ostilități, o decizie pe care Teheranul susține că nu este o blocadă totală, deși traficul comercial a scăzut aproape de zero. Iran a spus că Strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele neînrudite cu „inamici”, dar doar cu coordonare prealabilă pentru siguranța navigației, potrivit Reuters.
Conflictul a degenerat după ce Iranul a răspuns loviturilor americane și israeliene cu un val de atacuri balistice și cu drone asupra teritoriului israelian și a bazelor militare americane, ducând la pierderi mari de vieți omenești și la o criză globală de energie.
SUA lucrează la o strategie pentru posibile negocieri de pace
În paralel cu aceste amenințări militare, administrația Trump a început să elaboreze o strategie pentru posibile negocieri de pace cu Iranul, chiar dacă războiul nu s-a încheiat. Oficialii americani au început discuții preliminare privind cum ar putea arăta negocierile și ce condiții ar urma să i se impună Teheranului.
Conform surselor, Statele Unite vor ca Iranul să își asume șase angajamente clare ca parte a oricărui acord viitor – un set de condiții pentru care nu au fost oferite detalii publice complete, dar care ar include elemente de securitate, control nuclear și asigurări regionale.
Potrivit informațiilor obținute de presa internațională, ar fi vorba despre:
- Suspendarea completă a programului de rachete pentru o perioadă de cinci ani.
- Încetarea tuturor activităților de îmbogățire a uraniului.
- Dezafectarea reactoarelor nucleare de la Natanz, Isfahan și Fordow, afectate anterior de atacuri externe.
- Implementarea unor protocoale stricte de monitorizare externă a tuturor echipamentelor și centrifugelor care ar putea fi utilizate în dezvoltarea unui program de arme nucleare.
- Încheierea de tratate de control al armamentului cu statele din regiune, inclusiv o limită maximă de 1.000 de rachete.
- Renunțarea la finanțarea și sprijinul pentru grupări militante precum Hezbollah în Liban, Houthi în Yemen și Hamas în Gaza.
Un oficial american citat de Axios a explicat că echipa de negociere – coordonată de consilieri apropiați ai președintelui – vrea să fie pregătită pentru diplomație dacă apare un „moment oportun”, inclusiv posibilitatea de a debloca activele financiare înghețate ale Iranului sau de a desemna un mediator internațional potrivit pentru discuții.
Analistii străini notează că această dualitate – o retorică extrem de dură combinată cu pregătiri diplomatice – reflectă un calcul al administrației Trump de a maximiza presiunea militară asupra Iranului în paralel cu deschiderea unei căi de ieșire prin negocieri condiționate. Purtătorii de cuvânt iranieni au respins în mod repetat dialogul direct fără retragerea amenințărilor, dar oficialii de la Teheran au menționat disponibilitatea negocierii indirecte prin mediatori.
(Citește și: ”Amenințarea balistică a Iranului, reevaluată după tentativa de atac asupra bazei Diego Garcia”)
***