Ministerul Finanțelor a bifat joi o nouă licitație eșuată de titluri de stat, în contextul dezbaterilor privind bugetul de stat și a incertitudinii induse de războiul din Iran asupra perspectivei economice și inflaționiste. Numărul licitațiilor ratate de la declanșarea războiului SUA/Israel împotriva Iranului a ajuns astfel la 7.
Potrivit datelor BNR, Ministerul Finanțelor a încercat să vândă, fără succes, obligațiuni pe 10 ani (scadența aprilie 2035) în valoare de 600 milioane de lei. La această emisiune, Finanțele nu au atras decât oferte de 320,5 milioane de lei (mult sub prospect, bid-to-cover ratio <1). Trezoreria a respins natural ofertele, la fel cum a făcut în cazul precedentelor 6 licitații.

De notat că în perioade de incertitudine mare, investitorii – fondurile de pensii, băncile sau clienții lor – caută să cumpere ori titluri de stat cu scadență cât mai scurtă, ori se feresc să investească în titluri de stat până când incertitudinea nu se clarifică – atât din cauza riscului de inflație asupra randamentului, cât și din cauza riscului de rată de dobândă, care reduce randamentul potențial dacă dobânzile continuă să crească.
Finanțele au un buffer confortabil. Adoptarea bugetului ar putea dezgheța piața primară, internă, de finanțare
De notat totuși că Finanțele au un buffer financiar confortabil după ce au făcut prefinanțare pentru acest an în final de 2025 și au avut în primele 2 luni din acest an o execuție bună a planului de finanțare. Necesarul de finanțare din acest an al României se ridică la peste 260 de milioane de lei.
Acest lucru a fost punctat și de șeful Trezoreriei de stat, Ștefan Nanu, care într-o conferință, luni, a spus că Ministerul își permite să aștepte stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni pe piața internă, în condițiile în care are un buffer suficient de confortabil datorită emisiunilor din prima parte a anului.
Piețele emergente ca România s-au confruntat cu ieșiri de capitaluri de la debutul războiului, iar aceste ieșiri de investiții de portofoliu au dus la creșterea dobânzilor suverane, cu dobânda pe 10 ani la obligațiunile de stat ale României la 7,25% cel mai recent, vineri, la ora 12:40, în scădere de la 7,47% joi (vezi grafic mai jos).

Creșterea dobânzilor înseamnă că investitorii (bănci, investitori străini, investitori locali), vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, din moment ce riscul geopolitic și de inflație s-a intensificat.
(Citește și: ”Finanțele au acoperit aproape un sfert din necesarul record de finanțare al României din 2026. Războiul din Golf complică execuția planului de finanțare”)
(Citește și: ”Bugetul 2026, în dezbatere: Venituri / Cheltuieli, 36% / 42,3% din PIB – Scad cheltuielile de funcționare a statului, cresc investițiile în dezvoltare accelerată. Plus de 100 mld. la fonduri europene – Împărțirea pe ministere”)
(Citește și: ”Lichiditatea din sistemul bancar a crescut din nou în februarie, înainte de războiul din Golf – Tensiunile de pe piețe s-au calmat, dobânzile rămân sus”)
(Citește și: ”UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul”)
***