Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev (foto), vorbește într-un interviu pentru agenția Tass despre temele sensibile în relația bilaterală. Diplomatul insistă că „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova” și că „principala amenințare la adresa securității țării nu vine din Rusia, ci din apartenența la NATO”.
„Merită reținut faptul că Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei Sandu (Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, n.r.). Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Trebuie luate în considerare și numeroase riscuri geopolitice, mai ales în contextul impactului lor asupra stabilității interne și asupra echilibrului forțelor politice de pe ambele maluri ale râului Prut, care separă în prezent cele două țări. Prin urmare, se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, susține ambasadorul rus.
NATO și ”lecțiile trecutului”
În interviu, ambasadorul Lipaev vorbește despre noul centrul logistic al NATO din România și despre ceea ce el numește „riscurile asociate”.
„Mass-media românească, citând surse din Ministerul Apărării, raportează că un nou centru logistic al NATO și-a început deja activitatea în acest an. Parlamentul român a acordat permisiunea pentru deschiderea acestuia la Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii, în urma unei solicitări din partea președintelui României, la 30 septembrie 2025. Acest centru funcționează sub comanda Comandamentului Suprem Aliat al Europei (SACEUR) ca parte a mecanismului de asistență al NATO pentru Ucraina. Acesta a fost creat ca o completare a unui centru similar existent în Rzeszow, Polonia”, spune ambasadorul rus.
„Astăzi, autoritățile române găzduiesc cu ușurință facilități militare NATO și pledează în mod persistent pentru o prezență sporită a trupelor străine în țară. Ele justifică acest lucru prin mitica „amenințare rusă”. Ele preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înțeleg cu adevărat, că principala amenințare la adresa securității țării nu vine din partea Rusiei, ci din apartenența la blocul agresiv al NATO. Riscurile asociate cu utilizarea României ca rampă de lansare pentru un conflict cu Rusia, așa cum s-a întâmplat odată, sunt ignorate cu nepăsare și ascunse populației. Se pare că Bucureștiul nu a învățat pe deplin lecțiile trecutului.”, adaugă Vladimir Lipaev.
„Țară de tranzit importantă pentru transporturile de arme către Ucraina”
Diplomatul rus spune că „nu este un secret faptul că România servește drept țară de tranzit majoră pentru transporturile de arme către Ucraina”.
„Potrivit Consiliului Fiscal (un organism guvernamental ai cărui membri sunt numiți de parlamentul țării), sprijinul financiar acordat de România Ucrainei în perioada februarie 2022 – iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. În mod evident, o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare. Oboseala publică față de povara susținerii regimului de la Kiev este într-adevăr evidentă”, susține ambasadorul rus.
Despre Lukoil: „Supravegherea nu trebuie confundată cu managementul extern”
Întrebat cum comentează supraveghere strictă asupra activităților întreprinderilor deținute de Lukoil în România, LIpaev a răspuns: „Ministerul Energiei din România a instituit supravegherea întreprinderilor deținute de Lukoil și a fost numit un funcționar responsabil cu această supraveghere. Cu toate acestea, supravegherea nu trebuie confundată cu managementul extern, care implică asumarea responsabilității depline pentru activitățile de producție, comerciale și financiare și înlocuirea conducerii de vârf”.
„În cazul supravegherii, statul dorește doar să mențină controlul și să se asigure că interesele sale nu sunt prejudiciate în timpul reorganizării companiei. Spre deosebire de un manager extern, funcționarul de supraveghere nu intervine direct în activitățile operaționale. Conducerea anterioară a Lukoil din România rămâne în funcție și continuă să gestioneze întreprinderile, deși sancțiunile SUA și incertitudinea legată de o posibilă schimbare a proprietății asupra activelor grupului au, fără îndoială, un impact negativ”, a precizat ambasadorul Vladimir Lipaev.
(Citește și: „România și Ucraina întorc pagina economică: Drone ucrainene vor fi produse în România, conexiunile energetice vor fi extinse – Coridorul Vertical de Gaz intră în joc – Ucraina poate primi gaze din Neptun Deep”)
***
Urmărește-ne pe Google News
