Analiză Atlantic Council: Planurile României privind energia și dronele, realizate în colaborare cu Ucraina, fac Europa mai puternică și mai sigură

Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București a marcat, joi, un moment semnificativ din punct de vedere politic și strategic pentru rolul regional al României, se arată într-o analiză Atlantic Council.
Bucureștiul trece acum de la o fază de poziționare și semnalizare la una de implementare a politicilor, în special în domenii legate de securitatea regională și cooperarea în domeniul apărării, adaugă sursa citată.

Momentul vizitei este deosebit de relevant. Cu doar o zi înainte, Parlamentul României a aprobat desfășurarea de capacități militare suplimentare ale SUA pe teritoriul românesc, inclusiv avioane de realimentare în zbor și sisteme de comunicații prin satelit cu rol defensiv.

Luate împreună, cele două evoluții evidențiază modul în care România își consolidează poziția pe flancul estic al NATO: întărind relațiile de securitate cu Statele Unite, inclusiv sprijinul pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu (România și-a oferit sprijinul și în Gaza), aprofundând în același timp cooperarea strategică cu Ucraina.

Interese strategice pe termen lung

Declarația de parteneriat strategic pe care președinții Dan și Zelenski au semnat-o la București oficializează o relație care s-a intensificat de la începutul războiului. Cadrul acoperă cooperarea în domeniul apărării, interconectarea energetică, colaborarea economică, educația și drepturile minorităților. Aceste domenii sugerează că ambele guverne caută să-și ancoreze parteneriatul în interese strategice pe termen lung, mai degrabă decât într-o coordonare temporară pe timp de război.

Progresele înregistrate în chestiuni sensibile, precum drepturile minorităților, sugerează, de asemenea, că ambele capitale privesc din ce în ce mai mult relația bilaterală prin prisma securității regionale.

Cel mai important rezultat strategic al vizitei este acordul privind producția comună de drone în România, finanțată prin programul SAFE cu o alocare estimată la aproximativ 200 de milioane de euro. Logica proiectului reflectă un nou model de cooperare: Ucraina contribuie cu know-how tehnologic testat pe câmpul de luptă, dezvoltat în timpul războiului, în timp ce România oferă teritoriul NATO, capacitatea industrială și accesul la finanțarea europeană pentru apărare.

În practică, acest lucru reprezintă o trecere de la asistența militară tradițională către coproducția de tehnologii de apărare, integrând inovația Ucrainei din timpul războiului în ecosistemul industrial european de apărare.

Cluster de investiții în energie

Cooperarea în domeniul energetic reprezintă o altă dimensiune structurală a acordurilor anunțate pe 12 martie.

De la sfârșitul anului 2022, când Rusia a început să vizeze sistematic infrastructura energetică a Ucrainei ca parte a strategiei sale militare, România a fost unul dintre cei mai importanți parteneri energetici europeni ai Ucrainei. De exemplu, România a militat în cadrul Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, cunoscută sub numele de ENTSO-E, pentru creșterea exporturilor de energie electrică către Ucraina.

De asemenea, a căutat în sistemul României piese de schimb care ar putea fi utilizate pentru repararea rețelei și a instalațiilor de producere a energiei electrice și a valorificat lunga istorie a României în domeniul energiei nucleare civile pentru a sprijini eforturile eroice ale operatorului nuclear al Ucrainei, Energoatom, de a menține operațiunile în condiții de siguranță în cele mai severe condiții imaginabile.

În paralel, companiile ucrainene își extind prezența în România, ilustrând modul în care sectorul privat al țării adoptă o orientare din ce în ce mai europeană.

De exemplu, DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, își extinde portofoliul de energie regenerabilă prin construcții noi și achiziții în sectoarele eolian și solar din România, urmărind un portofoliu de un gigawatt până în 2030.

Proiectele din cadrul acestui efort includ parcul eolian Ruginoasa de 60 de megawați, parcul solar Glodeni I de 53 de megawați și parcul solar Văcărești de 126 de megawați, pus în funcțiune în decembrie anul trecut. Metinvest, compania soră a DTEK, a achiziționat fabrica de produse tubulare a ArcelorMittal din Iași, lângă granița României cu Moldova. Acest cluster de investiții în energie și metale va fi acum completat de industria de apărare — iar în orice scenariu post-conflict, rolul porturilor și căilor ferate românești în sprijinirea logisticii ucrainene va crește exponențial.

Între timp, sprijinul de lungă durată al României față de Moldova – a cărei rețea electrică este strâns legată de cea a Ucrainei – a jucat un rol indispensabil în a ajuta ambele țări să treacă peste cele patru ierni ale războiului energetic al lui Putin și peste încetarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria. Planurile de accelerare a interconexiunilor electrice – precum linia Suceava-Cernăuți – și de extindere a cooperării privind rutele de gaze și capacitatea de stocare indică o integrare mai profundă a Ucrainei în rețeaua energetică regională.

Rol-cheie în reconstrucția Ucrainei

România joacă, de asemenea, un rol de frunte în promovarea înțelegerilor comerciale necesare pentru Coridorul Vertical, o rută de gaze planificată de la Grecia la Ucraina. Acest efort deschide oportunități pentru creșterea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA către regiune și ajută la poziționarea Europei de Sud-Est în perspectiva eliminării treptate a tuturor gazelor rusești de către Uniunea Europeană până în 2027.

Între timp, statutul României de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană – ancorat în proiectul offshore Neptun Deep – indică rolul viitor al resurselor din Marea Neagră în înlocuirea gazelor vândute anterior de Rusia. Din punct de vedere strategic, acest lucru ar consolida reziliența Ucrainei, întărind în același timp ambiția României de a se poziționa ca un hub energetic regional care leagă Ucraina și Moldova de statele membre ale Uniunii Europene.

Dar vizita lui Zelenski a arătat că, de fapt, Coridorul Vertical înseamnă mult mai mult decât molecule de energie. Discuțiile de la București indică un rol mai amplu pentru România, dincolo de sprijinul în timp de război, Bucureștiul pregătindu-se din ce în ce mai mult să-și asume un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, în special în ceea ce privește porturile, infrastructura, logistica și integrarea economică transfrontalieră.

Datorită proximității geografice, accesului la mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene și parteneriatului strategic în creștere cu Kievul, România are șanse să devină una dintre principalele porți operaționale pentru proiectele de reconstrucție și cooperarea economică postbelică.
Bucureștiul se transformă treptat dintr-un vecin solidar într-un factor strategic în modelarea arhitecturii de securitate a regiunii Mării Negre și a flancului estic al NATO.

(Citește și: „România și Ucraina întorc pagina economică: Drone ucrainene vor fi produse în România, conexiunile energetice vor fi extinse – Coridorul Vertical de Gaz intră în joc – Ucraina poate primi gaze din Neptun Deep”)

***