Președinții României și Ucrainei au semnat joi, la Cotroceni, trei documente ce întăresc colaborarea militară, energetică și economică între cele două țări.
Cel mai extins este parteneriatul strategic dintre România și Ucraina, care va guverna relațiile viitoare dintre cele două țări, în timp ce celelalte două acorduri cadru vizează (1) cooperarea între industriile de apărare pentru co-producția de sisteme și capacități de apărare ucrainene pe teritoriul României, respectiv (2) intensificarea cooperării și ajutorului acordat Ucrainei din punct de vedere energetic.
Cooperarea militară și economică. Co-producția de drone în România, finanțată cu 200 mil. euro din SAFE – Ucraina va veni cu tehnologia
Prin declarația comună de intenție privind co-producția de echipamente de apărare, cele două parți au decis să se pună bazele colaborării între întreprinderi și să se permită producția de sisteme și capacități de apărare ucrainene în România, cu scopul de a consolida industriile de apărare din Ucraina și România.
Localizarea în România a producției de drone în cel mai scurt timp posibil va fi considerată de părți ca proiecte din prima fază a unei astfel de cooperări finanțate, în special, prin inițiativa SAFE a UE, cu până la 200 de milioane de euro. România are printre cele mai mari alocări din programul SAFE al Comisiei Europene, de 16,68 miliarde de euro.
Partea română va facilita și promova înființarea de companii ucrainene de apărare și securitate în România, inclusiv prin intermediul unor întreprinderi comune, parteneriate, acorduri de coproducție și alte forme de investiții între entități ucrainene și române, prin identificarea și atenuarea barierelor.
La rândul său, partea ucraineană va permite, în conformitate cu toate legile și reglementările aplicabile în materie de control al exporturilor, partajarea tehnologiilor respective, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea de instalații de producție de apărare pentru sisteme și capacități de apărare în România, în beneficiul securității Ucrainei, României, regiunii Mării Negre și continentului european.
Partea ucraineană va depune, de asemenea, toate eforturile pentru a se asigura că entitățile relevante pot partaja în mod legal tehnologiile, stabilite de părți, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu dispozițiile prezentei declarații comune.
Foarte important: declarația comună nu constituie un angajament juridic obligatoriu, nici în temeiul dreptului internațional, nici în temeiul dreptului național, între părți. Orice angajament juridic, financiar sau de orice alt tip face obiectul unor acorduri separate, sub rezerva procedurilor naționale de aprobare ale părților sau ale guvernelor acestora.
Cooperarea energetică și întărirea interconexiunilor. Ucraina are cele mai mari depozite de gaze din Europa – Prin România ajung gazele americane în Ucraina
Acordul cadru de cooperare în domeniul energetic vine după o discuție între cei doi președinți, în ianuarie, despre ”proiecte energetice comune”, o întâlnire de lucru a miniștrilor Energiei din cele două țări, Bogdan Ivan și Denys Șmihal, avută în data de 7 februarie și după intensificarea atacurilor rusești asupra sistemului energetic al țării vecine, care au avariat centrale de producție, stații de transformare și linii de transport și distribuție.
În cadrul respectivei întâlniri au fost discutate ”inițiative cheie în domeniul energiei și al infrastructurii transfrontaliere dintre Ucraina și România”, după cum a transmis Ministerul Energiei de la Kiev. Principalul subiect abordat atunci a fost implementarea unor investiții care să crească capacitatea de import-export energie electrică a interconexiunilor și să valorifice capacitatea de depozitare gaze a Ucrainei, mai mare decât a oricărei țări din UE.
Ucraina ar putea primi gaze din Neptun Deep
În același timp, Ucraina se declară interesată să primească gaze din exploatarea Neptun Deep a OMV Petrom și Romgaz, care vor începe să scoată gaze din Marea Neagră în 2027 și să ajungă la platoul de producție în 2028.
Concret, în domeniul energiei, cele două țări s-au angajat:
- să lucreze la creșterea posibilităților de export și import de energie electrică între cele două țări prin construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV între orașul Cernăuți (Ucraina) și orașul Suceava (România), precum și prin punerea în funcțiune a unei linii electrice aeriene de 110 kV între localitatea Porubne (Ucraina) și orașul Siret (România), care va permite alimentarea cu energie electrică a locuitorilor din regiunea Cernăuți – proiectul e gestionat de Transelectrica pe partea românească;
- să dezvolte capacitatea și atractivitatea economică a Coridorului Vertical de Gaz, care conectează de la sud la nord Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, pentru a diversifica rutele de aprovizionare cu gaze ale Europei, inclusiv prin identificarea unei soluții pe termen lung pentru reducerea tarifelor de transport al gazelor naturale atât bilateral, cât și multilateral, împreună cu statele din acest coridor și cu Uniunea Europeană – tarifele de transport sunt principalul element care descurajează în prezent utilizarea Coridorului Vertical, care aduce gaz american de la terminalele de LNG din Grecia;
- să exploreze posibilitatea utilizării depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei pentru stocarea gazelor provenite prin Coridorul Vertical de Gaz, precum și a gazelor din viitoarea producție din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, care va acoperi atât necesarul de gaze al Ucrainei, cât și stocarea acestora în condiții de siguranță.
Acest acord-cadru va fi implementat prin documente separate la nivelurile corespunzătoare sau prin decizii de reglementare, precum și prin documente încheiate între companii. În același timp, în document se precizează că se vor depune eforturi pentru identificarea surselor financiare necesare implementării programelor și proiectelor ulterioare.
Acordul vine inclusiv în contextul unei dispute diplomatice între Ucraina și Ungaria și Slovacia, țări care sunt responsabile pentru peste jumătate din importurile de energie electrică ale Ucrainei. Doar în decembrie 2025, Ungaria a reprezentat undeva la 41% din totalul importurilor ucrainene de energie electrică, iar Slovacia 21%. Ceilalți 3 vecini estici ai Ucrainei – Polonia, România și Republica Moldova – au reprezentat cumulat restul de 38%.
(Citește și: ”Întâlnirea președinților Dan – Zelenski la București – Parteneriat strategic România-Ucraina, semnat la Cotroceni. Lista documentelor care deschid un capitol „de încredere și de maturitate” al relației bilaterale”)
(Citește și: ”Transgaz – noua perlă pe coroană: investiții de 2,5 mld. euro în ultimii 10 ani – Punct strategic pe Coridorul Vertical – Impact: volumele transportate în T3 2025 au crescut cu 20% – Ce urmează în ecuația energetică din Est”)
(Citește și: ”Amenințări și ultimatumuri între Ucraina, Slovacia și Ungaria. Europarlamentar ceh: România și Polonia sunt gata să intervină și să înlocuiască livrările de electricitate, dacă Budapesta și Bratislava taie aprovizionarea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
