Consiliul Fiscal (CF) apreciază că bugetul pentru 2026 este compatibil cu un deficit cash de 6,25% din PIB, adică o reducere cu 1,4 puncte procentuale față de 2025, iar această corecție se face însă în principal prin tăieri de cheltuieli și mai puțin prin creșterea veniturilor bugetare.
Astfel, conform proiecției guvernamentale, bugetul pe 2026 prevede majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile totale ar urma să înregistreze o diminuare marginală cu 0,1 pp din PIB.
Pe de altă parte, eliminând impactul fondurilor europene (care afectează simetric veniturile și cheltuielile, având efect net zero pe deficit), „celelalte categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminuează cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corecția bugetară din anul 2026 este planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli”.
Potrivit opiniei CF, întârzierea adoptării bugetului „exprimă nu numai dificultăți în funcționarea unei coaliții largi, dar și decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social și economic tensionat”.
CF consideră prognoza veniturilor realizabilă, dar „învăluită de incertitudini și riscuri”. Există premise pentru respectarea plafoanelor de cheltuieli, însă „bugetul este construit în ipoteza unui control strict al acestora, experiența anilor anteriori demonstrând cât de dificil este un asemenea demers”. Riscuri importante apar la dobânzi, bunuri și servicii și asistență socială.
Contextul internațional complică totul, în opinia experților. „Cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic”, potrivit opiniei. CF avertizează că deficitul ar putea rămâne totuși în preajma țintei dacă inflația mai înaltă compensează creșterea economică mai slabă, dar „este prea devreme să fie posibilă cuantificarea magnitudinii și persistenței șocurilor”.
Prognoza de creștere economică, realistă / Atenție la traiectoria dobânzilor
Prognoza macroeconomică a CNSP este calificată drept „realistă”, cu recomandarea unui „plus de prudență” la traiectoria dobânzilor și la anvelopa salarială. Deficitul extern ridicat și structura defavorabilă a finanțării reprezintă „o vulnerabilitate majoră a economiei românești, accentuând riscul unui sudden-stop”. Datoria publică peste 60% din PIB și „deficitele gemene atipic de mari” fac consolidarea „sine qua non”.
Pe termen mediu (2027-2029), reducerea deficitului se bazează tot pe cheltuieli: veniturile fiscale cresc doar cu 0,5 pp din PIB. CF semnalează că „balanța riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate”.
Creșterea veniturilor este „obligatorie” pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv până în 2030; altfel, datoria ar urca la 80% din PIB în 2034 – „evoluție nu este sustenabilă, iar piețele ar penaliza-o”.
Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu „ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice și bazelor de impozitare”
Un risc structural major vine din „dinamica cheltuielilor cu asistența socială”, care cere măsuri pentru participarea pe piața muncii și ajustarea vârstei de pensionare. Absorbția fondurilor UE rămâne slabă: la sfârșitul lui noiembrie 2025, rata era de numai 15,2% la programele naționale și 13,4% total, iar recuperarea întârzierilor PNRR până în august 2026 pare „extrem de dificilă”.
Opinia CF conchide că plauzibilitatea bugetului „este strâns legată de evoluția cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare”. Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu „ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice și bazelor de impozitare, precum și o creștere a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale”, potrivit președintelui CF, Daniel Dăianu (foto).
Consolidarea fiscală este esențială pentru ratingul suveran, controlul datoriei și aderarea la Euro, iar nivelul scăzut al veniturilor fiscale rămâne „o chestiune de securitate națională”.
(Citește și: ”Bugetul 2026, în dezbatere: Venituri / Cheltuieli, 36% / 42,3% din PIB – Scad cheltuielile de funcționare a statului, cresc investițiile în dezvoltare accelerată. Plus de 100 mld. la fonduri europene – Împărțirea pe ministere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
