Principalele riscuri pentru bugetul României în 2026 țin de implementarea măsurilor fiscale, contextul politic intern și evoluțiile economice externe, potrivit unei analize ING.
„În ansamblu, acesta este un buget relativ realist, cel puțin pe hârtie, deși dependența puternică de fondurile europene poate fi privită atât ca un avantaj, cât și ca un potențial pericol”, arată analiza.
Experții subliniază că provocările majore nu mai țin de designul fiscal, ci de aplicarea măsurilor.
„Riscul politic este foarte relevant, deoarece realizarea unei consolidări fiscale susținute pe parcursul mai multor ani va necesita disciplină continuă într-un mediu intern dificil”, iar „riscul privind realizarea veniturilor rămâne ridicat, având în vedere istoricul României și ipotezele ambițioase incluse în buget”.
În același timp, absorbția fondurilor UE este esențială, în condițiile în care întârzierile sau deficitele de finanțare ar pune presiune suplimentară asupra finanțării interne și asupra creșterii economice.
Potrivit ING, bugetul marchează „o etapă pivot în ajustarea fiscală a României”, iar succesul va depinde „în final de voința politică și de capacitatea administrativă”. Analiștii estimează că „2026 va fi un an decisiv pentru restabilirea sustenabilității fiscale, menținând în același timp creșterea economică pe termen mediu.”
Proiectul de buget pentru 2026 vizează deficit de 6,2% din PIB și investiții publice record
Guvernul României propune pentru 2026 un deficit bugetar de 6,2% din PIB, într-un cadru fiscal care combină creșterea veniturilor din taxe, controlul strict al cheltuielilor curente și un nivel record al investițiilor publice.
Proiectul de buget, elaborat de Ministerul Finanțelor, confirmă intenția autorităților de a continua consolidarea fiscală într-un ritm gradual, după ce datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB.
Strategia se bazează în principal pe majorarea veniturilor bugetare și pe limitarea creșterii cheltuielilor curente, în timp ce investițiile publice sunt menținute la un nivel ridicat pentru a susține creșterea economică, punctează economiștii ING.
Pilonii de creștere a veniturilor: majorarea TVA-ului, accizelor, a impozitului pe dividende și extinderea bazei de impozitare
Consolidarea fiscală din 2026 se bazează în mare măsură pe creșterea veniturilor bugetare printr-un pachet amplu de măsuri fiscale introduse începând cu 2025. Printre acestea se numără majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru combustibili, tutun și alcool, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, extinderea bazei de impozitare pentru taxele pe proprietate și înăsprirea regimului fiscal pentru microîntreprinderi.
Ca urmare a acestor măsuri, veniturile bugetare ar urma să crească la aproximativ 36% din PIB în 2026, față de circa 34,7% în anul precedent.
Pe partea de cheltuieli, proiectul bugetar prevede limitarea creșterii salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și controlul strict al altor cheltuieli curente. În schimb, investițiile publice sunt estimate la aproximativ 8% din PIB, echivalentul a circa 164 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.
Pe termen mediu, autoritățile estimează o reducere graduală a deficitului bugetar până la aproximativ 3,2% din PIB în 2029. În același timp, datoria publică este proiectată să crească pe termen scurt, de la aproximativ 61,8% din PIB în 2026 la circa 63,9% în 2029.
O parte semnificativă a acestor investiții ar urma să fie finanțată din fonduri europene, inclusiv prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 2026 fiind ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor finanțate prin acest program.
Proiecții macro optimiste
Pe plan macroeconomic, autoritățile estimează o creștere economică reală de aproximativ 1% în 2026, susținută în special de investiții și de o contribuție pozitivă a exporturilor nete. În același timp, consumul privat este așteptat să rămână moderat, pe fondul consolidării fiscale și al unei inflații încă ridicate.
Analiștii ING consideră însă că această prognoză ar putea fi optimistă și estimează o creștere economică mai apropiată de 0,6%, reflectând impactul ajustărilor fiscale asupra cererii interne.
„Din perspectiva noastră, această presupunere privind creșterea economică pare optimistă. Estimăm o creștere a PIB-ului mai apropiată de 0,6%, reflectând un impact mai pronunțat al consolidării fiscale și o cerere internă mai slabă decât se anticipase.
Datele privind vânzările cu amănuntul publicate astăzi oferă o imagine sumbră asupra comportamentului gospodăriilor la începutul anului. Vânzările retail au scăzut cu 3,7% în ianuarie față de decembrie și cu 6,5% în termeni anuali, ceea ce face ca acest ianuarie să fie cel mai slab din 2010 și semnalează o creștere marcantă a prudenței consumatorilor. Toate categoriile principale au contribuit negativ, iar articolele nealimentare au înregistrat cea mai mare scădere, deoarece cheltuielile discreționare au fost afectate. Această prudență sporită este probabil să continue pe termen scurt, pe măsură ce economia se confruntă cu un context stagflaționist, adăugând riscuri suplimentare în jos pentru o perspectivă de creștere deja fragilă și consolidând prognoza noastră mai conservatoare privind PIB-ul”, potrivit raportului.
În ceea ce privește inflația, proiectul de buget presupune o rată medie de 6,5% în 2026. Estimările ING indică însă un nivel mai ridicat, de aproximativ 7,6%, în contextul presiunilor asupra prețurilor energiei și petrolului.
„Proiectul de buget presupune, de asemenea, o rată medie a inflației de 6,5%, pe care o considerăm probabil subestimată. Noua noastră prognoză se situează în jurul valorii de 7,6%, cu riscuri orientate în sus, având în vedere creșterea recentă a prețurilor petrolului. Luate împreună, aceste diferențe între creștere și inflație sugerează că creșterea nominală a PIB ar putea ajunge, în linii mari, similară cu ipotezele autorităților, dar cu un mix mai puțin favorabil între cele două”, notează economiștii băncii olandeze.
(Citește și: ”Bugetul 2026, în dezbatere: Venituri / Cheltuieli, 36% / 42,3% din PIB – Scad cheltuielile de funcționare a statului, cresc investițiile în dezvoltare accelerată. Plus de 100 mld. la fonduri europene – Împărțirea pe ministere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
