Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit proiectului de buget pus în transparență decizională de Ministerul Finanțelor.
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei – circa 42,3% din PIB
„Bugetul este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și este fundamentat pe un nivel record al investițiilor publice și pe o utilizare extinsă a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creșterii economice și susținerea comunităților locale”, potrivit ministerului.
Sursele de venituri – Cheltuielile curente – Investițiile
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării.
Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.
În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare, susține ministerul.
Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei.
Pe de altă parte, bugetul proiectează cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.
Pentru anul 2026, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (pensii) au fost estimate la 158.908.897 mii lei, din care 158.743.031 mii lei pentru sistemul public de pensii (99,9%) şi 165.866 mii lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,1%).
Sprijin pentru sectoare sociale și programe prioritare
Bugetul include alocări importante pentru programe sociale și educaționale, precum:
- 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
- 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
- 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
- sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
- programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Sprijin pentru mediul de afaceri și investiții private
Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.
„Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecțiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate și o bază solidă de venituri”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Mecanismul de echilibrare a bugetelor locale
Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru dezvoltarea comunităților și autorităților publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
- 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
- 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului București;
- 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
- 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.
Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate.
Bugetul Capitalei: Crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale
Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare și a contribuției la mecanismul național de echilibrare a bugetelor locale.
„Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului București, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.
Prin această abordare se urmărește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei”, potrivit ministerului.
Contribuție semnificativă a fondurilor europene: +100 mld. la venituri
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, „reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026”.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.
„Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.
Structura veniturilor bugetare evidențiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale și îmbunătățirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administrației fiscale și utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În același timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene și PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcție de ritmul rambursărilor și al implementării proiectelor”, explică ministerul.
Scăderi a cheltuielilor de funcționare a statului, creșteri a nivelului investițiilor și a costurilor de finanțare
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creșterea fiind determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
„Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare”, potrivit Finanțelor.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.
Buget de dezvoltare accelerată – un nou record al investițiilor publice de peste 32 miliarde euro
Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanțărilor din granturi față de cele din împrumuturi. Această reconfigurare a fost posibilă în urma modificării PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv și de traiectoria de ajustare agreată cu Comisia Europeană.
În acest proces, Ministerul Finanțelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei și programele din Valul Renovării, investiții cu impact major pentru economie și pentru modernizarea comunităților locale.
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
- Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)
- PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)
- PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel)
- SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
- Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)
- Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
Bugetele ministerelor
Alocările bugetare pe ministere, raportate la execuția din 2025:
- Ministerul Apărării Naționale
• Credite de angajament: 112,54 miliarde lei (+1,14%)
• Credite bugetare: 49,37 miliarde lei (+16,5%) - Ministerul Educației și Cercetării
• Credite de angajament: 65,25 miliarde lei (+5,9%)
• Credite bugetare: 64,78 miliarde lei (+5,8%) - Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale
• Credite de angajament: 112,89 miliarde lei (+28,55%)
• Credite bugetare: 112,42 miliarde lei (+29%) - Ministerul Afacerilor Interne
• Credite de angajament: 36,20 miliarde lei (+0,02%)
• Credite bugetare: 35,75 miliarde lei (+3,8%) - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Credite de angajament: 43,75 miliarde lei (+65,8%)
• Credite bugetare: 27,73 miliarde lei (+5,1%) - Ministerul Sănătății
• Credite de angajament: 31,1 miliarde lei (+32,5%)
• Credite bugetare: 22,78 miliarde lei (-12,9%) - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Credite de angajament: 17,87 miliarde lei (+14%)
• Credite bugetare: 12,63 miliarde lei (+72,3%) - Ministerul Finanțelor
• Credite de angajament: 21,55 miliarde lei (+27,8%)
• Credite bugetare: 12,17 miliarde lei (+9,4%) - Ministerul Energiei
• Credite de angajament: 10,18 miliarde lei (+24,1%)
• Credite bugetare: 19,71 miliarde lei (+268,6%) - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
• Credite de angajament: 4,66 miliarde lei (-18,76%)
• Credite bugetare: 5,95 miliarde lei (+12,8%) - Ministerul Justiției
• Credite de angajament: 4,66 miliarde lei (+12,1%)
• Credite bugetare: 4,31 miliarde lei (+5%) - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
• Credite de angajament: 3,96 miliarde lei (+79,5%)
• Credite bugetare: 3,68 miliarde lei (+59,4%) - Ministerul Culturii
• Credite de angajament: 2,17 miliarde lei (+56,3%)
• Credite bugetare: 1,44 miliarde lei (+3,7%) - Ministerul Afacerilor Externe
• Credite de angajament: 1,83 miliarde lei (+12,8%)
• Credite bugetare: 1,6 miliarde lei (-5,14%) - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
• Credite de angajament: 39,23 miliarde lei (+67,1%)
• Credite bugetare: 22,84 miliarde lei (-21%) - Ministerul Transporturilor
• Credite de angajament: 109,98 miliarde lei (-4,8%)
• Credite bugetare: 42,03 miliarde lei (-3,7%) - Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
• Credite de angajament: 92,46 miliarde lei (-7,3%)
• Credite bugetare: 91,8 miliarde lei (-7,5%) - Ministerul Public
• Credite de angajament: 2,66 miliarde lei (+36,4%)
• Credite bugetare: 2,88 miliarde lei (+65,3%)
Bugetele serviciilor raportate la execuția din 2025. Doar SRI are buget mai mare
- SRI
• Credite de angajament: 5,67 miliarde lei (+23,1%)
• Credite bugetare: 5,2 miliarde lei (+13,8%) - SIE
• Credite de angajament: 0,76 miliarde lei (-13,9%)
• Credite bugetare: 0,81 miliarde lei (+0,85%) - STS
• Credite de angajament: 1,66 miliarde lei (-16,1%)
• Credite bugetare: 1,52 miliarde lei (-29,3%) - SPP
• Credite de angajament: 0,41 miliarde lei (+4,77%)
• Credite bugetare: 0,41 miliarde lei (-9,3%)
(Citește și: ”PSD decide duminică, 15 martie, dacă votează bugetul pentru 2026. După adoptarea/respingerea proiectului, va stabili dacă rămâne la guvernare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Tot la capitolul ,,reduceri de Cheltuieli ,ar fi Normal sa se reduca din cheltuieliloe Cultelor religioase ! NU este normal ca numarul popilor ,caugari -calugarite ,maici-maicute ,si alte ,,bunicute ,,sa fie finantate la discretie din Buget, iar pensioanrii care au muncit serios ,sa stepte pe Listele de asteptare la un Spital de Stat , fonduri necesare analizelor timp de 4-5 luni ,, CAZ CONCRET HYPERDIA CLUJ NAPOCA REFUZA UN EXAMEN RMN , DIN LIPSA DE FONDURI !!!!!!!
Dar popii au bani de la Stat ptr salarii imense ,etc,, Unde este Normalitatea ? La fel este in toate sectoarele medicale ,Oftalmologie ,Stomatologie ,,NU mai sunt servicii de Statt !!