VIDEO/ Ioana Stoenescu, Head of Access and Corporate Affairs, Roche Romania: „Fiecare milion de euro investit în studii clinice aduce beneficii directe de 30% pentru buget și acces gratuit la terapii”

6 martie, 2026

Investițiile în studii clinice reprezintă nu doar un demers științific, ci și un motor economic și o strategie de securitate sanitară, a declarat Ioana Stoenescu, Head of Access and Corporate Affairs la Roche Romania.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

Potrivit acesteia, fiecare milion de euro investit în studii clinice generează taxe directe de 30% în bugetul statului, în paralel cu oferirea pacienților de acces gratuit la terapii inovative și investigații medicale de ultimă generație, inclusiv diagnostic și monitorizare.

„Studiile clinice atrag investiții străine, creează locuri de muncă înalt calificate și consolidează capacitatea României de a oferi servicii medicale moderne”, a subliniat Stoenescu.

Ea a mai atras atenția că reforma economică recentă nu califică studiile clinice ca investiții eligibile pentru sprijin fiscal, ceea ce limitează potențialul de creștere a acestui sector.

„Strategia Națională de Studii Clinice, lansată anul trecut, oferă un fundament solid, dar este nevoie de măsuri suplimentare pentru ca aceste programe să devină realitate și să nu rămână doar pe hârtie”, a explicat reprezentanta Roche România.

Principalele declarații:

Aș vrea să transmit câteva mesaje care să sublinieze faptul că investiția în sănătate este o investiție strategică și de securitate națională. Sănătatea este un sector critic în economie, cu impact economic, și pentru că am vorbit foarte mult până acum despre termenul mai scurt, să spunem, o să-mi focusez intervenția pe ce înseamnă sănătatea pe termen mediu și lung.

Avem un impact economic prin deciziile pe care le luăm; acestea nu sunt strategice privind investiția în prevenție. Potrivit unui studiu, între anii 2015–2021 a fost o pierdere în economie de 11 miliarde de euro în productivitate și 2,2 miliarde de euro în venituri fiscale neîncasate. Sunt niște cifre clare de la care putem să pornim, în plus față de statusul pe care îl are România în ceea ce privește decalajul față de celelalte țări pe acest indicator foarte clar – mortalitatea evitabilă.

Pentru că au fost foarte multe sugestii la care subscriu, aș vrea să focusez propunerile pe două direcții: integrarea în ecosistemul european al științelor vieții și accelerarea investițiilor în cercetare și prevenție.

În ceea ce privește ecosistemul european al Științelor Vieții, acea strategie recent lansată, EU Life Sciences Strategy, cred că pandemia a dat o lecție dură: în situații de criză, dependența geopolitică înseamnă vulnerabilitate, iar capacitatea internă reprezintă securitatea noastră.

Europa a înțeles acest lucru, de aceea a și lansat Strategia Europeană pentru Științele Vieții și a început să-și securizeze poziția și capacitățile interne. Și România trebuie și are un plan în acest sens. A fost semnat anul trecut un memorandum pentru Științele Vieții și ne bucurăm că va fi la masa de discuții și are în vedere pași concreți și acțiuni pentru a securiza, în acest sens, poziția strategică.

În ceea ce privește investițiile în Cercetare, Dezvoltare și prevenție, pentru că prevenția deja a fost foarte bine acoperită de antevorbitori, aș vrea să deschid discuția despre investiții în cercetare. Fără investiții susținute în Cercetare și Dezvoltare, nu putem vorbi de securitate sanitară, iar până în acest moment cercetarea clinică a fost foarte mult privită ca un demers științific.
În realitate, ea poate fi un motor economic foarte puternic: atrage investiții străine, creează locuri de muncă înalt calificate și oferă pacienților acces gratuit la terapii de ultimă generație, precum și toate investigațiile necesare, de asemenea gratuite pentru statul român, în ceea ce privește diagnosticul, monitorizarea și alte nevoi.

Ca cifră, vă pot spune că pentru fiecare milion de euro investit în studii clinice, statul beneficiază de 30% taxe directe reîntoarse în buget, în afară de beneficiile pacienților sub formă de terapii gratuite.

Din acest punct de vedere, cred că reforma economică ar trebui să aibă în vedere prioritizarea investițiilor în studii clinice. Din păcate, pachetul de reformă economică recent aprobat nu califică studiile clinice ca investiții și sprijin, și aici ne punem speranța că, având în vedere impactul pe care l-ar putea avea în economie și de asemenea susținerea bugetului Casei Naționale de Asigurări, vom vedea ajustări ale acestui pachet sau măsuri suplimentare care să apropie mai mult realitatea studiilor clinice și a investițiilor.

Trebuie să menționez că anul trecut a fost lansată Strategia Națională de Studii Clinice, care reprezintă un fundament excepțional; în schimb, cred că este util să avem și alte tipuri de sprijin, pentru ca aceasta să devină o realitate și să nu rămână doar pe hârtie.

O să închei cu o cifră care se referă tot la mortalitatea evitabilă: investițiile în prevenție, dacă se fac sistematic pe o durată de 10 ani, ar putea reduce mortalitatea evitabilă până la 44% din nivelul actual.

Alegerea pe care o avem în față este evidentă. Putem continua să privim cheltuielile de sănătate ca pe niște costuri care trebuie tăiate sau le putem trata ca pe o investiție strategică și ca pe un motor de creștere economică.