Situația repatrierilor din Orientul Mijlociu. Planurile de readucere a celor rămași, modificate

Dintre cetăţenii români care şi-au anunţat prezenţa şi au solicitat asistenţă consulară în contextul situaţiei din Orientul Mijlociu, s-au întors în ţară 490 de persoane, conform MAE. Un număr de 174 de persoane au fost repatriate din Israel cu o cursă operată de o companie privată, la solicitarea MAE, pe ruta Teba-Bucureşti.

Bilanțul MAE

• Dintre cele 490 persoane, 318 cetăţeni români s-au întors din Israel cu zboruri de repatriere asistată, prin intermediul curselor charter angajate prin agenţiile de voiaj şi au beneficiat de asistenţă consulară din partea reprezentanţilor Ambasadei României în Egipt în Aeroportul Internaţional Cairo, pentru facilitarea dialogului cu autorităţile egiptene şi pentru asigurarea desfăşurării fără impedimente a procedurilor de îmbarcare.

• Patru cetăţeni români au revenit în ţară din Iordania prin intermediul unui zbor de evacuare organizat de autorităţile din Slovacia. Reprezentanţii Ambasadei României la Amman, cât şi ai Ambasadei României la Bratislava au fost în legătură permanentă cu autorităţile slovace pentru coordonare şi sprijin în timp real, în vederea acordării asistenţei şi protecţiei consulare.

• ”Un alt grup de 174 de persoane, dintre care 172 cetăţeni români şi 2 cetăţeni ai Republicii Moldova, a revenit în ţară din Statul Israel, prin intermediul unei curse aeriene operată de o companie privată care şi-a exprimat, la solicitarea MAE, disponibilitatea pentru a efectua un zbor pe ruta Taba-Bucureşti. Grupul de cetăţeni români a părăsit teritoriul Statului Israel, fiind însoţiţi până la frontiera egipteană de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, respectiv din cadrul Consulatului General al României la Haifa. Cetăţenii români au fost aşteptaţi în Taba, Republica Arabă Egipt, de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Cairo, care a facilitat efectuarea formalităţilor vamale şi i-a însoţit până la îmbarcarea în aeronava cu destinaţia Bucureşti”.

Celula de Criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României din regiune, menţine contactul cu cetăţenii români afectaţi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi cu autorităţile statelor din regiune şi va continua să acorde asistenţă şi protecţie consulară, cu prioritizarea siguranţei cetăţenilor români, în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate.

Planurile pentru repatrierea cetățenilor români au fost actualizate

Planurile pentru repatrierea cetățenilor români din mai multe state din Orientul Mijlociu au fost actualizate, în contextul riscurilor de securitate din regiune, a anunțat joi ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

”Tocmai am terminat o ședință comună între miniștrii de externe ai Uniunii Europene și miniștrii din Consiliul de Cooperare al Golfului. (…) În acest moment, deși avem un efort comun de dezescaladare și există o încredere crescută în capacitatea defensivă aeriană, nu avem indicii care să ne poată duce la concluzia că acest conflict se va încheia imediat. Ținând cont însă de riscurile crescute din regiune, de capacitatea statelor respective de a asigura atât protecția cetățenilor lor, cât și protecția cetățenilor noștri, chiar și în această perioadă de risc crescut, planurile pe care le propunem în acest moment pentru repatrierea cetățenilor români au fost actualizate pentru fiecare dintre țările unde avem sesizări consulare și comunități în atenție. În ceea ce privește Israelul, alerta rămâne 9 din 9 – părăsiți teritoriul imediat”, a declarat Oana Țoiu, în conferința de presă organizată zilnic pe tema situației repatrierilor, citat[ de Agerpres.

Ultimele date despre românii blocați în statele din Orientul Mijlociu, prezentate de Oana Țoiu

• „Mai avem în acest moment 50-60 de cetățeni care se află pe teritoriul Israelului pe care îi avem în atenție, dar nu avem planificate imediat în perioada următoare zboruri de repatriere asistată prin agențiile de voiaj sau de altfel. Ținem legătura cu fiecare dintre cetățenii din spațiul respectiv pentru a-i putea îndruma privind opțiunile dumnealor. În acest moment în Israel acesta este stadiul”.

• În ceea ce privește Qatar, unde aproximativ 370 de persoane se află în atenția consulară, Oana Țoiu a arătat că decizia privind măsurile de sprijin a fost luată împreună cu celula de criză, după consultări cu membri ai comunității românești și cu reprezentanți ai altor state ale Uniunii Europene. „Planul pe care îl propunem cetățenilor români din Qatar în acest moment, prin echipele noastre consulare, este acela de a ne informa privind opțiunea dumnealor de a rămâne în continuare în Qatar, o opțiune pe care, sigur, o pot face în continuare. Riscul acolo este stabil, nu înseamnă că nu există, este un risc ridicat, dar nu vedem creșterea lui abruptă. Sau dacă vor opta pentru transfer terestru spre Riad, un transfer terestru pe care îl vom organiza împreună cu autocare, am discutat deja cu ministrul de externe din Arabia Saudită pentru a avea un acces facil la punctul de trecere, indiferent de stadiul vizelor cetățenilor români. Și pe parcursul zilei de astăzi echipa noastră consulară va contacta grupurile și cetățeni care au sesizat prezența lor individual din Qatar pentru a discuta despre acest plan. Opțiunea și decizia sigur rămâne exclusivă a fiecărui cetățean în parte, dar acestea sunt în acest moment recomandările noastre și asistența noastră de organizare”.

• Referitor la Irak, ministrul a precizat că doi cetățeni români se află în asistență consulară, pentru care sunt căutate soluții individual: „Riscul este extrem de crescut, de aceea în acest moment siguranța dumnealor o considerăm a fi mai bine protejată dacă rămân la adăpost. Avem acolo, așa cum probabil știți, și un grup de soldați români alături de baza NATO. Și situația de securitate acestora este importantă, dar fiind baza NATO, așa cum ați văzut, NATO a avut și continuă să aibă capacitatea de a se apăra”.

• În Iran au fost înregistrate opt cereri de asistență consulară, potrivit ministrului de Externe. „Avem o comunitate acolo cu care discutăm chiar de la jumătatea lunii ianuarie. Noi la jumătatea lunii ianuarie am ridicat gradul de alertă la 9 din 9 – ‘Nu călătoriți acolo, părăsiți imediat teritoriul’. În Kuweit sunt aproximativ 250 de români în asistență consulară, dintre care 100 sunt cei care au indicat intenția lor de a reveni în țară în perioada următoare. Riscul în Kuweit este în continuare foarte mare, ceea ce înseamnă că în acest moment în recomandarea noastră este aceea de a prioritiza siguranța proprie și a sta la adăpost. Evaluăm însă, pentru momentul în care acest lucru va fi posibil, căi de transfer terestru până în țări care să aibă spațiul aerian deschis, de unde se poate opta pentru bilete comerciale sau în cazurile de risc ridicat, cazuri medicale, cazuri speciale, să găsim soluții individualizate”.

• În Liban, potrivit acesteia, există aproximativ 150 de persoane în atenție de asistență consulară. „Recomandările sunt similare cu cele din Kuweit – prioritizarea siguranței personale, menținerea deciziei de a rămâne la adăpost, evaluăm planuri care să privească transferul spre țări de unde se pot întoarce în țară pe cale aeriană”.

• În Arabia Saudită, unde aproximativ 100 de persoane se află în atenție consulară, Ministerul Afacerilor Externe discută cu agențiile de voiaj și companiile aeriene despre opțiuni de transport. Informațiile vor fi transmise atât cetățenilor aflați în Arabia Saudită, cât și celor care ar putea opta pentru transferul din Qatar, prin canalele de comunicare consulară și prin canalul comun destinat românilor din Orientul Mijlociu.

• „În ceea ce privește situația din Emiratele Arabe Unite, așa cum vă spuneam, numărul aici fluctuează destul de mult, mai ales pentru că au început din nou zborurile comerciale. În acest moment, cu totul dintre cetățenii români care se aflau la începutul acestei crize în Orientul Mijlociu, știm că s-au întors aproximativ 1.000 de cetățeni români prin mecanisme de repatriere asistată sau opțiuni individuale privind zborurilor comerciale. (…) În acest moment în Emiratele Arabe Unite avem câteva sute de minori. Aceștia sunt, alături de cazurile medicale, și prioritatea pentru planificarea viitoare. Discutăm din nou cu agențiile de voiaj, cu liniile aeriene, cu autoritățile din Emiratele Arabe Unite pentru a permite intervale de zbor astfel încât pentru cât mai multe familii să fie posibil zborul chiar din Emiratele Arabe Unite și să nu necesite așa cum facem astăzi un transfer terestru spre Oman”.

• În ceea ce privește grupul inclus în proiectul de evacuare prin mecanismul european de protecție civilă, ministrul a arătat că selecția persoanelor a fost făcută în primul rând în funcție de gradul de risc. „Și aici vorbim de cazuri medicale, și apoi prioritatea au fost grupurile de copii neînsoțite de părinți în excursii organizate cu școala, pentru că acolo, evident, statul român are o responsabilitate suplimentară. În acest moment, în evaluările pe care le-am făcut, așa cum spuneam, și pentru celelalte țări, sunt câteva modificări privind nivelul de risc și gradul de alertă. Aici o să rugăm cetățenii să verifice direct pe site-ul mae.ro stadiul în fiecare țară și să țină cont totuși de nevoia de a evalua cu responsabilitate, în acest moment planurile viitoare de călătorie, chiar și în țări care nu au gradul de alertă 9. (…) În acest moment, nivelul de avertisment 8 din 9, care înseamnă ‘Evitați orice călătorie’, este valabil pentru Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania. Și, sigur, țări ca Liban au 9 din 9 – ‘părăsiți teritoriul’, Irak la fel are 9 din 9, ca și Iran și Palestina”.

Victor Ponta acuză că, din ordinul lui Ţoiu, fiica sa nu a fost lăsată să urce în avionul care urma să o aducă în ţară din Oman

Fostul premier Victor Ponta acuză că, din ordinul ministrului de Externe Oana Ţoiu, fiica sa minoră nu a fost lăsată să urce în avionul care urma să o aducă în ţară din Oman.

Ministrul de Externe Oana Ţoiu respinge acuzaţiile, explicând că nu există nicio decizie a sa privind includerea sau excluderea unui copil pe criteriul legat de apartenenţa politică a părinţilor, ci doar priorități clar stabilite privind aceste repatrieri.

„Îl înţeleg, dar, poate că în tumultul acestor zile nu au ajuns la dumnealui informaţiile din conferinţele de presă privind criteriile pe baza cărora stabilim ordinea în care informăm persoanele pe care le avem în evidenţa consulară. Nu aş vrea să transformăm o perioadă deja foarte grea pentru echipele consulare care gestionează cazurile şi aplicarea criteriilor într-o nouă răfuială politică”, a explicat Oana Țoiu.

Anterior, ea a postat şi pe Facebook un text în care afirmă că este mamă şi înţelege cu totul prioritatea pe care fiecare părinte o are pentru siguranţa propriilor copii.

”Sunt însă şi într-un rol instituţional care îmi impune să respectăm încrederea cetăţenilor, mai ales în momente de criză şi îngrijorare justificată. Deşi înţeleg pe deplin fiecare părinte, echipele consulare nu se pot abate de la criteriile de nivel de urgenţă. Ca părinţi facem tot ce este în puterea noastră pentru copiii noştri, acum sunt în şedinţă cu miniştri din Orientul Mijlociu pentru a discuta soluţii, avem sute de copii români care sunt blocaţi departe de casă şi treptat se întorc şi vom continua efortul diplomatic pentru acces pentru zborurile spre România. Dar, dincolo de rolul de părinte, în rolul instituţional nu putem ceda presiunii pentru că între îngrijorările legitime ale părinţilor nu putem face ierarhii”, a transmis ministrul.

(Citește și: România activează mecanismul civil european, pentru a repatria românii blocați în Orientul Mijlociu – primele reveniri, 300 de persoane din Israel, marți dimineața )

****