VIDEO/ Adrian Streinu Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate din Senat: „Programul național pentru hepatita C a atins o rată de succes de 98,32% pentru pacienții cirotici”

5 martie, 2026

Programul național pentru hepatita C a atins o rată de succes de 98,32% pentru pacienții cirotici, a declarat Adrian Streinu-Cercel, președinte al Comisiei pentru Sănătate din Senatul României.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

„Trebuie să punem accent pe depistare precoce. În prezent, așteptăm să vină pacientul cu boala lui, apoi îl tratăm, ceea ce crește costurile și reduce șansele de vindecare timpurie”, a explicat el.

Senatorul a propus ca Casa Națională de Asigurări să creeze o coloană bugetară separată pentru testarea pentru hepatita B, C și HIV la medicul de familie, costul unui test fiind doar 17 lei.

El a mai subliniat că quantum computing va permite dezvoltarea de terapii personalizate și a îndemnat la investiții în prevenție și depistare timpurie pentru reducerea costurilor și eficientizarea tratamentelor.

Principalele declarații:

Înainte de a fi în Senatul României am fost de cealaltă parte a baricadei și am văzut cum se construiește un program de sănătate, am participat din plin la programul național de HIV/SIDA, la programele de hepatite, la minimizarea riscului cancerului hepatic, mai ales prin tehnologiile de terapii noi, Direct Active Antivirals, și pot să spun că, la vremea respectivă, la nivelul Institutul Național de Boli Infecțioase prof. dr. Matei Balș, rata de succes terapeutic pentru risc hepatic C a fost de 98,32%. Ceea ce a fost… wow. Și asta în contextul în care am luat în calcul doar pacienții cirotici, inclusiv cirotici avansați – de tip A și cel B.

Dau un exemplu de program care funcționează pentru că rata de vindecare clinică este foarte mare. Noi vorbim acuma de vindecarea virusologică la acești pacienți. Ne pregătim de vindecarea virusologică la infecția cu virus hepatic B și la vindecarea virusologică la HIV. Și ca să vă dau un exemplu de ce mă gândesc la program, din acest punct de vedere, pentru că intervine cuantica computațională care schimbă complet regulile jocului și schimbă atât de mult regulile jocului încât vom ajunge să avem, într-un viitor nu foarte îndepărtat, molecule pentru fiecare tip de pacient în parte. Adică ce vorbim acuma de medicină personalizată, va fi de fapt medicină țintită cu șanse foarte mari.

Și am găsit zilele trecute un articol care spune cât se poate de clar că din punct de vedere al modului în care gândim în momentul de față, cu 0 și 1 – vorbim de biți – în formula cuantică este ca și când ai arunca un ban care două fete – respectiv 0 și 1 – și când îl pescuim de pe jos el este de fapt un cub cu 10 fețe. Asta este cuantica pe care o luăm în calcul când vorbim de sectorul medical.

Ce înseamnă asta: înseamnă că, deja, cu această tehnologie, vom ști mult mai bine cum se pliază proteinele în structura celulelor și respectiv cum se pliază proteinele virale în structura celulelor și respectiv în genomul celulelor. Cu toate astea avem acum descoperit cât se poate de clar unde putem ataca cu anticorpii monoclonali cu spectru larg la sistemul de andocare a HIV-ului la nivel de membrană. Pentru că acolo s-a văzut că există o regiune balama, iar acea regiune balama generează anticorpi neutralizanți. Până acum nu aveam anticorpi neutralizanți, știm că îi foloseam doar pentru diagnostic. Asta înseamnă program care merge mai departe și își vede de treaba lui.

Acuma noi știm că avem două tipuri de program: programe care sunt sub Ministerul Sănătății și au finanțare din bugetul consolidat al statului, prin Ministerul Sănătății, și programe terapeutice care sunt la Casa Națională de Asigurări de Sănătate – și mă bucur că este domnul președinte aici pentru că vreau să îl rog să facă o coloană bugetară specială pentru testarea pentru hepatită B, C și HIV la medicul de familie. Avem cadrul legal ca acest lucru să se întâmple, dar se plâng că se termină banii și atunci în loc să își pună pacienții de pe listă, să îi eșaloneze într-un interval de 1-2 ani de zile și să îi testeze pe toți – și asta înseamnă prevenție și abia atunci facem terapie preventivă și avem șansă foarte mari să vindecăm acești oameni. Altfel îi prindem în stadii tardive și costurile pe care le decontează Casa sunt mult mai mari decât costurile pentru o amărâtă de testare, care e 17 lei. Poate discutăm acest lucru.

Mai mult decât atât, că tot sunteți aici (dl. preș. Horațiu Moldovan), s-a luat în discuție problema de endometrioză – în unele întâlniri care au fost aici. Și atunci am venit cu altă idee și anume: la contribuție, Casa să solicite, pentru cine vrea să se asigure suplimentar, pentru anumite tipuri de boli care nu fac obiectul unor decontări majore în momentul de față. Și puteți face chestia asta că aveți cadru legal. Puteți veni din partea Casei cu o propunere către populație. Zic și eu. Acum ești mai măsură să știi că ai cifrele în față și poți să judeci. Dar cu astfel de lucruri noi trebuie să fim inovativi în momentul de față pentru că nu vine nimeni să ne pună bani în brațe și să ne spună: luați grămada asta de bani și vedeți ce faceți cu ea.

Deci programe avem, programe sunt, și programele se vor diversifica din cauza acestui quantum computing, extraordinar de mult în următorii 2-3 ani de zile. Acuma problema la aceste computere este cu răcirea, pentru că trebuie să stea undeva la 1,5-4 grade Kelvin, ceea ce este foarte jos, pentru că altfel fac zgomot. Așa se și spune, că sunt niște computere zgomotoase, iar acest zgomot este cel care pune în pericol rezultatul și respectiv datele. Or, dacă vrem să avem date cât se poate de precise atunci evident că trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, și anume acestor tipuri de computere ce este al lor, adică mediul în care să lucreze eficient.

Întrebări și răspunsuri:

Moderator: Sunteți optimist, avem foarte multe, deja, rezultate foarte bune, dar ar trebui totuși să fie ceva schimbat?

Răspuns: Categoric, la aceste programe trebuie să punem un accent foarte important pe prevenție, respectiv pe depistare precoce. Noi nu aveam această componentă de depistare precoce și trebuie s-o punem în practică pentru că noi suntem la așteptare, ca să spun așa, adică așteptăm să vină pacientul cu boala lui, să îl diagnosticăm și pe urmă să punem programul.

Deci, facem doar partea de diagnostic și terapie de etapă, nu facem și partea de dinainte, de depistare precoce și respectiv de vindecare precoce. Și atunci, dacă știm aceste lucruri, evident, te gândești că trebuie să mergem în această direcție. Am vorbit și cu domnul ministru al Sănătății (Alexandru Rogobete) pe această temă, dânsul are deschidere pentru prevenție, ceea ce mă bucură, și sper ca în decursul acestui an să mai așezăm puțin lucrurile pentru ca la anul, 2027, împreună cu casa, când se va discuta bugetul, să văd – în banii pentru Casa Națională – programe de prevenție pentru că acesta este job-ul.