Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale va depinde de durata conflictului și de pagubele aduse infrastructurii și industriilor din regiune, în special de faptul dacă majorările prețurilor la energie vor fi de scurtă durată sau persistente, a declarat marți al doilea oficial ca importanță din cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), potrivit Reuters.
Prim-adjunctul directorului general al FMI, Dan Katz, a declarat la conferința Future of Finance organizată de Milken Institute, la Washington, că, dacă va exista o incertitudine prelungită generată de conflict și un impact de durată asupra prețurilor energiei, „m-aș aștepta ca băncile centrale să fie prudente și să reacționeze în funcție de evoluția situației”.
El a spus că conflictul ar putea avea „un impact foarte puternic asupra economiei globale, pe o gamă largă de indicatori, fie că este vorba de inflație, creștere economică și așa mai departe”, însă este încă prea devreme pentru concluzii ferme.
FMI are o prognoză de creștere de 3,3% din PIB pentru economia globală în 2026
Înaintea loviturilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului și a contraatacurilor din regiune, FMI prognozase o creștere solidă a PIB-ului global de 3,3% în 2026, economia mondială urmând să depășească perturbările provocate de tarifele comerciale, în parte datorită boomului continuu al investițiilor în inteligența artificială și așteptărilor privind creșterea productivității.
Katz a spus că impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu va fi influențat de durata acestuia și de evoluțiile geopolitice ulterioare.
Anterior, FMI a declarat că monitorizează perturbările conflictului asupra comerțului și activității economice, creșterea bruscă a prețurilor la energie și volatilitatea sporită a piețelor financiare.
„Situația rămâne extrem de fluidă și se adaugă unui mediu economic global deja incert”, a transmis Fondul într-un comunicat emis la Washington.
Katz a spus că FMI va analiza impactul direct al conflictului asupra regiunii, inclusiv pagubele aduse infrastructurii și perturbările din sectoarele-cheie.
„Turismul este unul important. Transportul aerian. Există pagube fizice la infrastructură, la facilități de producție, iar industria majoră asupra căreia se va concentra toată lumea este, desigur, industria energetică”, a spus el.
Băncile centrale ar putea reacționa dacă șocul energetic se va dovedi persistent
Prețul petrolului a crescut din nou marți, după ce Iranul a promis că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Petrolul Brent, reperul global, a urcat la 83 de dolari pe baril, în creștere cu 15% față de nivelul de vineri.
Katz a spus că se așteaptă ca băncile centrale să „treacă peste” o creștere temporară a prețurilor la energie, având în vedere concentrarea lor asupra inflației de bază. Însă acestea ar putea reacționa dacă un șoc energetic mai persistent ar duce la „destabilizarea așteptărilor inflaționiste”.
El a menționat că vârful inflației din 2022, după pandemie, a fost influențat de impactul energetic al invaziei Rusiei în Ucraina, cu o transmitere mai accentuată a inflației totale către inflația de bază.
„Sunt sigur că băncile centrale, atunci când analizează modul în care situația geopolitică se reflectă în piețele energetice, vor avea în vedere lecțiile pandemiei și vor vedea dacă pot aplica unele dintre acestea în stabilirea politicii monetare”, a conchis Katz.
(Citește și: ”SUA pregătesc măsuri pentru a combate creșterea prețului la țiței. Mărfurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, în afară de petrol și gaze”)
***
Urmărește-ne pe Google News
